Mii de decese înregistrate în Europa în urma valurilor de căldură, cu impact deosebit în Regatul Unit, Germania și Franța
Un număr semnificativ de decese a fost raportat în Europa în ultimele luni, legate de temperaturile extreme și de valurile de căldură din acest an. În Regatul Unit, aproximativ 2.200 de decese sunt estimate să fi avut legătură cu canicula în perioada 18-28 iunie, comparativ cu circa 550 de decese în intervalul 21-29 mai. Germania a raportat aproximativ 5.100 de decese asociate acestor condiții meteo, majoritatea victimelor fiind persoane peste 75 de ani. În Franța, mortalitatea crescută s-a soldat cu sute de internări, însă cifre precise nu au fost comunicate.
Impactul temperaturilor extreme asupra mortalității
Primele valuri de caniculă, înregistrate între 21 și 29 mai, au atins recordul național de 35,1 grade Celsius în vestul Londrei. În iunie, temperaturile au depășit 37 de grade Celsius în estul Angliei, după trei zile consecutive cu valori record. Aceste temperaturi au dus la un număr de decese estimate la aproximativ 2.200, conform cercetărilor.
Pe întreg continentul, mortalitatea a crescut semnificativ. În 2022, peste 61.000 de persoane au murit în Europa din cauze legate de temperaturile ridicate. Această tendință arată o creștere semnificativă față de anii anteriori.
Căldura extremă și cauzele morții
Majoritatea deceselor nu se produc ca urmare a insolației directe, ci ca rezultat al agravării bolilor cardiovasculare și respiratorii. Temperaturile ridicate determină organismul să încerce să se răcească, solicitând inima să pompeze mai mult sânge spre piele. Persoanele în vârstă, copiii și pacienții cu boli cronice sunt cei mai vulnerabili.
Nopțile tropicale, cu temperaturi peste 20 de grade Celsius, reprezintă o problemă majoră, deoarece organismul nu se poate recupera după stresul zilei. Mai multe nopți consecutive caniculare pot transforma o situație suportabilă într-o urgență medicală.
Pericolul asociat în România
România nu este imună la riscurile generate de valurile de căldură. Orașele din țară au puține spații verzi, iar multe locuințe nu sunt adaptate temperaturilor extreme. Suprafața betonată și asfaltul păstrează căldura, amplificând efectele caniculei. Expertiza arată că România este mai puțin pregătită decât Franța pentru gestionarea valurilor de căldură extremă.
Criza incendiilor și efectele asupra mediului
Temperaturile ridicate au uscat solul și vegetația, favorizând incendiile de pădure și terenuri agricole. Franța continuă să lupte cu focarele de vegetație, iar focare importante au fost semnalate și în Spania, Portugalia și Țara Galilor.
Zeci de mii de oameni au fost evacuați din cauza incendiilor, iar suprafețe importante de pădure și teren agricol au fost distruse. Sezonul incendiilor din acest an a depășit deja media istorică și se estimează că va stabili un nou record.
Temperaturile ridicate afectează și transportul, agricultura și infrastructura energetică. Șinele de tren se pot deforma, asfaltul se poate înmuia, iar sistemele spitalicești devin mai dificil de răcit. Seceta reduce producția agricolă și crește presiunea asupra rezervelor de apă.
Necesitatea adaptării orașelor la valurile de căldură
Autoritățile trebuie să trateze canicula ca pe un risc major pentru sănătate publică. Alertele meteo nu sunt suficiente dacă persoanele vulnerabile rămân izolate în locuințe supraîncălzite.
Este necesară crearea de spații de răcorire, fântâni publice și zone umbrite. Instituțiile sanitare și cele care găzduiesc persoane vulnerabile trebuie să își îmbunătățească izolarea termică. Programul de lucru al persoanelor care activează în exterior trebuie ajustat în zilele cu temperaturi extreme.
