Finlanda propune un model de pregătire pentru situații de urgență care se axează pe încrederea populației, pregătirea în case și informare continuă. Cele mai recente activități și recomandări pot inspira și alte țări, inclusiv România, în consolidarea rezilienței civice.
Infrastructură de protecție și muzee dedicate pregătirii
Un exemplu de cultură a pregătirii în Finlanda este Muzeul Protecției Civile din Helsinki, situat în cadrul unui buncăr construit în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Accesul se face printr-o ușă metalică identificată printr-un triunghi albastru pe fond portocaliu, simbol al adăposturilor, și un simbol pentru apă.
Acest muzeu, deschis publicului în fiecare sâmbătă între orele 10:00 și 14:00 și disponibil pentru vizitări de grup în restul timpului, include panouri și fotografii despre istoria protecției civile din Finlanda. Coordonat de Departamentul de Salvare și Asociația de Protecție Civilă, acesta ilustrează mobilizarea națională în cazul unor amenințări diverse, de la bombardamente până la atacuri cu arme chimice.
Pregătire și educație civică continuă
Un punct central îl reprezintă activitatea voluntarilor, printre care se află și Jukka Lehtiranta, fost inginer la Nokia, care antrenază câini de căutare și salvare, precum Nikki, de patru ani. În plus, voluntarii se pregătesc pentru gestionarea celor 52 de adăposturi excavate în stâncă, unele capacitate fiind de până la 11.500 de persoane, și sunt instruiți în utilizarea sistemelor de ventilație.
Organizația are în prezent 120 de voluntari, specializați în operațiuni de evacuare și intervenție în situații de urgență. În vizită la muzeu, aproape 350 de persoane, inclusiv turiști din mai multe țări, au vizitat în ziua de 12 iunie, ocazie cu care s-a discutat deschis despre pregătirea pentru situații de criză și despre modelele finlandeze de reziliență.
Conceptele de bază pentru pregătirea civilă
Modelul finlandez se bazează pe conceptul „72 de ore”, menit să pregătească cetățenii pentru primele trei zile dintr-o situație de urgență. Printr-o broșură de 20 de pagini, familiile sunt învățate ce trebuie să aibă în kit-ul de urgență și cum să acționeze în caz de acces restricționat la resurse sau infrastructură.
Sunt recomandate provizii de hrană și apă, lanternă, bani cash, medicamente și produse de igienă, precum și să fie identificat cel mai sigur loc din casă, de preferință subsolul sau pivnița. În plus, se subliniază importanța cunoașterii surselor oficiale de informații și a unui plan de acțiune pentru întregul confort al familiei.
Comunicarea și încrederea populației
O componentă esențială a pregătirii o constituie încrederea populației în autorități. În Finlanda, nivelul de încredere în serviciile de salvare, poliție, poliția de frontieră și armată este foarte ridicat, fapt explicat prin nivelul scăzut de corupție și cultura civică solidă.
Reprezentanții Departamentului pentru Situații de Urgență afirmă că mesajele nu vizează doar scenarii de război, ci și perturbări mai frecvente ale vieții cotidiene, precum pene de curent sau incendii. În acest mod, finlandezii internalizează ideea de pregătire constantă pentru diverse situații, chiar și pe cele mai simple.
Nina Järvenkylä, reprezentant al Departamentului, subliniază că încrederea în autorități și pregătirea sunt în strânsă legătură. Asta se traduce în faptul că oamenii ascultă cu atenție recomandările oficiale, iar autoritățile transmit mesaje clare și constante, ceea ce contribuie la menținerea unui sentiment de siguranță.
Percepția românească și modele din Finlanda
În România, măsurile de pregătire și comunicare sunt promovate și prin platforma „Fii pregătit”, lansată de Departamentul pentru Situații de Urgență în 2018 și actualizată în 2024, cu introducerea unui asistent virtual. Aceasta oferă sfaturi concrete pentru situații precum incendii, inundații sau cutremure și încurajează realizarea unui kit pentru cel putin trei zile, conform recomandărilor.
Elaborarea unui plan de urgență familial, identificarea celor mai sigure locuri și conștientizarea importanței de a avea surse de informație oficiale sunt și în cazul românilor recomandări de bază. În plus, utilizarea unui radio cu baterii este sugerată ca măsură de precauție în cazul întreruperii comunicațiilor.
Legea și cultura pregătirii
Specialiștii recomandă ca informațiile despre măsurile de protecție și pregătire să fie comunicate în mod regulat și clar, pentru a evita sentimentul de alarmare excesivă. Modelul finlandez arată că o cultură bazată pe încredere, informare continuă și pregătire constantă poate crește nivelul de siguranță în societate.
Oamenii trebuie să conștientizeze că pot proteja singuri, până la intervenția autorităților, și să fie pregătiți pentru diverse scenarii, inclusiv cele legate de riscuri conflictuale sau de accidente domestice.
