Ficatul gras și diabetul de tip 2 au devenit probleme tot mai frecvente în rândul copiilor, cauzate de alimentația dezechilibrată și sedentarism, indică specialiști. Datele arată o creștere a cazurilor și o posibilă extindere până în 2050.
Impactul ficatului gras la copii
Medicul specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, dr. Oana Pop, atrage atenția asupra gravității situației. Aceasta afirmă că, la vârsta de 12 ani, apariția ficatului gras reprezintă o problemă serioasă. În ultimii ani, tot mai mulți copii aduși de părinți au analize modificate și sunt supuși tratamentului pentru supraponderabilitate sau obezitate.
Specialista evidențiază faptul că ficatul gras, dacă nu este tratat, poate duce la fibroză hepatică, formarea țesutului cicatricial, care, în timp, poate evolua spre ciroză și crește riscul de carcinom hepatocelular. În trecut, această condiție era frecvent asociată cu consumul excesiv de alcool, dar acum poate afecta orice vârstă, fiind în principal legată de stilul de viață și alimentație.
Date epidemiologice și predicții
Potrivit statisticilor, aproximativ 7% dintre copiii și adolescenții cu vârste între 5 și 24 de ani au steatoză hepatică. În cazul copiilor supraponderali sau obezi, prevalența ficatului gras variază între 30% și 40%, iar pentru cei cu obezitate severă ajunge chiar și la 50-60%. Băieții sunt mai afectați decât fetele din această grupă.
O meta-analiză din 2026 indică faptul că numărul cazurilor va crește până în 2050, fiind influențat de creșterea obezității infantile și a diabetului zaharat de tip 2 în rândul copiilor. Experții estimează că, în prezent, numărul de copii cu ficat gras continuă să fie în creștere.
Schimbări în stilul de viață ale copiilor
Rodica Molnar, președinta Asociației Copiilor și Tinerilor Diabetici Mureș (ASCOTID), atribuie această situație alimentației nesănătoase și lipsei de activitate fizică. Ea precizează că alimentația ultraprocesată și consumul crescut de alimente cu conținut mare de zahăr, inclusiv în pâine, combinate cu sedentarismul, contribuie la obezitate.
Copiii petrec tot mai mult timp în fața ecranelor, fapt evidențiat de specialiști ca o cauză majoră pentru lipsa de mișcare și, implicit, pentru creșterea cazurilor de obezitate și analize modificate.
Limitări legislative și necesitatea educației
Există o lege a prevenției diabetului, însă aceasta nu poate fi aplicată din lipsa normelor necesare, atrag atenția Rodica Molnar. Implementarea acesteia ar permite medicilor de familie să trimită mai ușor copiii cu risc pentru investigații și ar susține campanii de educație desfășurate în școli.
Reprezentanta asociației subliniază că implicarea autorităților și a cadrului educațional este esențială. Profesorii de sport și cadrele medicale ar trebui să aibă discuții sincere cu părinții, pentru a identifica problemele de sănătate ale copiilor.
Politici alimentare și educație alimentară
Prof. dr. Nastasia Belc, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare, consideră că politicile alimentare coerente ar putea preveni aceste probleme. Printre măsuri se numără limitarea marketingului alimentelor nesănătoase, afișarea informațiilor nutriționale clare și promovarea consumului de alimente sănătoase încă din copilărie.
Aceasta subliniază că oferta alimentară depinde de cerere și că educația continuă în domeniul nutriției ar putea genera schimbări în preferințele consumatorilor și, implicit, în piață. În plus, trebuie investit în formarea cadrelor didactice pentru a putea discuta deschis despre obiceiurile alimentare ale elevilor și posibilele riscuri pentru sănătate.
În România, prevenția și educația rămân componente-cheie pentru a combate creșterea alarmantă a cazurilor de ficat gras și diabet la copii.
