România a înregistrat cea mai mare discrepanță bugetară din Uniunea Europeană la sfârșitul anului trecut, conform metodei ESA, utilizată uniform la nivelul blocului comunitar, a anunțat marți biroul de statistică al UE, Eurostat.
Discrepanța bugetară ESA a României este de aproape trei ori mai mare decât media europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Indicatorul din zona euro a ajuns la 3,1%, iar în UE la 3,2% din PIB, în timp ce România a înregistrat un deficit de 9,3%, cel mai ridicat, urmat de Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.
În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit.
Datoria publică greacă, la nivel maxim
Nivelul datoriei publice în zona euro a crescut ușor, de la 87,3% la sfârșitul lui 2023 la 87,4% la sfârșitul lui 2024, iar în UE de la 80,8% la 81,0%.
La sfârșitul anului 2024, cele mai mici niveluri ale datoriei publice raportate față de PIB au fost în Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Douăsprezece state membre au avut rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cele mai mari fiind înregistrate în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).
România se situează în jumătatea superioară a clasamentului celor cu cele mai mici niveluri de datorie, cu 54,8%.
Cele mai mari niveluri ale raportului datorie/PIB la sfârșitul trimestrului IV 2024 s-au înregistrat în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113,0%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%), iar cele mai mici în Estonia (23,4%), Bulgaria (23,4,6%) și Bulgaria (23,4,6%).
Comparativ cu trimestrul al treilea din 2024, opt state membre au înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2024, optsprezece au înregistrat o scădere, iar raportul a rămas stabil în Finlanda. Cele mai importante creșteri ale raportului au fost în Polonia (+2,0 puncte procentuale), România și Suedia (ambele +1,6 pp), Malta (+1,5 pp) și Țările de Jos (+1,2 pp). Cele mai importante scăderi s-au produs în Grecia (-4,7 pp), Cipru (-4,1 pp), Spania (-2,5 pp), Danemarca (-2,3 pp), Portugalia (-2,2 pp), Ungaria (-2,1 pp) și Croația (-2,0 pp).
În comparație cu trimestrul al patrulea din 2023, șaisprezece state membre au înregistrat o majorare a raportului datorie/PIB la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2024, iar unsprezece au înregistrat o scădere. Cele mai mari creșteri ale raportului au fost înregistrate în România (+5,9 pp), Polonia (+5,7 pp), Finlanda (+4,5 pp), Slovacia (+3,6 pp), Estonia (+3,4 pp), Austria (+3,3 pp) și Franța (+3,2 pp).
Cele mai importante scăderi s-au înregistrat în Grecia (-10,3 pp), Cipru (-8,6 pp), Croația (-4,3 pp), Spania (-3,3 pp), Portugalia (-2,8 pp), Danemarca (-2,5 pp) și Irlanda (-2,4 pp).
Obiectivele bugetare ale României
România și-a asumat pentru acest an un deficit bugetar de 7%, angajament care se estimează a fi respectat până la sfârșitul anului 2025, conform declarațiilor Ministrului Finanțelor, Tanczos Barna. Totodată, planul fiscal prevede o reducere treptată a deficitului până la 3% în următorii șapte ani.
Diferența dintre cheltuielile și veniturile statului a scăzut ușor în primele două luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut, conform evidențierilor bugetare consolidate la 28 februarie 2025, publicate pe 26 martie de Ministerul Finanțelor Publice.
Execuția bugetului consolidat în primele două luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 30,24 miliarde de lei, reprezentând 1,58% din Produsul Intern Brut (PIB), conform metodologiei naționale, față de un deficit de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,64% din PIB aferent celor două luni ale anului 2024.
Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde de lei, respectiv 8,65% din PIB, față de deficitul de 90,06 miliarde de lei, respectiv 5,61% din PIB înregistrat în 2023.
(Sursa foto: ilustrativ)