România a înregistrat o execuție bugetară semnificativă în prima jumătate a anului 2026, cu un deficit redus la 2% din PIB, conform declarației ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Acest rezultat transmite un semnal de seriozitate pentru evaluările din partea agențiilor internaționale Fitch și Moody’s, fiind considerat un indicator al unui plan de consolidare fiscală eficient.
Veniturile bugetului general consolidat
Veniturile totale au atins 342,52 miliarde lei în perioada ianuarie-iunie 2026, fiind cu 10,3% peste nivelul din aceeași perioadă a anului 2025. La raportarea raportului cu PIB, aceste venituri au crescut cu 0,46 puncte procentuale.
Impozitul pe salarii și venit a generat 33,71 miliarde lei, în creștere cu 11,1%. Acest avans a fost influențat de majorarea încasărilor din impozitul pe dividende cu 29,9% și de o creștere de 21% a încasărilor din Declarația unică. În plus, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 5,8%, peste ritmul de creștere al fondului de salarii, de 3,1%.
Contribuțiile de asigurări sociale au totalizat 110,86 miliarde lei, cu o creștere de 7,1%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Acest lucru s-a datorat extinderii bazei de impozitare și încasărilor din Declarația unică.
Veniturile din impozitul pe profit s-au cifrat la 18,97 miliarde lei, în creștere cu 10,1%. Creșterea a fost susținută de o majorare de 12,5% a încasărilor de la agenții economici, cu vârf de 17,5% în luna iunie 2026, principalul motiv fiind plățile pentru definitivarea impozitului aferent anului 2025.
Încasările din TVA au fost de 74,14 miliarde lei, în creștere cu 25,1% față de prima jumătate a anului 2025, influențate de o majorare de 21,6% a încasărilor brute și de ajustările cotelor de TVA conform Legii nr. 141/2025. Restituirile de TVA au crescut la 18 miliarde lei, față de 16,41 miliarde în semestrul I din 2025, reprezentând o majorare de 9,7%.
Veniturile din accize au însumat 23,25 miliarde lei, în creștere cu 5,9% față de 2025, fiind susținute de avansul din accizele pentru produsele energetice, de 13,9% an/an. Veniturile nefiscale au avut o scădere de 15,9%, ajungând la 24,13 miliarde lei, influențată de efectul de bază al încasărilor din ajutoare de stat recuperate.
Plățile efectuate și donațiile din fonduri europene au însumat 30,29 miliarde lei, în creștere cu 20,8%. Redistribuțiile din fondurile europene reduc presiunile asupra resursei naționale și finanțează proiecte majore.
Ministrul Nazare a subliniat că creșterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde lei reprezintă un sprijin direct pentru mediul de afaceri, injectând lichiditate și eliminând blocajele din lanțurile de aprovizionare.
Cheltuielile bugetului
Totalul cheltuielilor s-a redus ca pondere în PIB, de la 19,85% la 18,66%, adică o scădere de 1,19 puncte procentuale. În termeni nominali, cheltuielile au fost de 383,55 miliarde lei, cu o creștere de 0,8% față de aceeași perioadă din 2025.
Cheltuielile cu personalul au scăzut cu 3,3 miliarde lei, la 82,11 miliarde lei, majorarea fiind limitată prin restrictii asupra sporurilor și măsuri de temperare salarială. Ponderea în PIB a acestor cheltuieli a coborât la 4%.
Cheltuielile pentru bunuri și servicii au crescut cu 8,6%, ajungând la 49,42 miliarde lei, fiind influențate în principal de plăți mai mari pentru domeniul sănătății.
Plățile pentru dobânzi au ajuns la 29,37 miliarde lei, cu 4,14 miliarde lei peste valoarea din 2025, reprezentând 1,4% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială au coborât cu 0,5%, totalizând 126 miliarde lei, în condițiile unor măsuri legislative și suport pentru costurile pentru energie electrică și gaze naturale, în valoare de 104,3 milioane lei.
Subvențiile totale au atins 6,7 miliarde lei, majoritatea pentru transportul public, agricultură și energie pentru consumatorii noncasnici.
Alte cheltuieli s-au redus cu 2,19 miliarde lei, la 6,82 miliarde lei, incluzând burse, sprijin pentru culte și despăgubiri.
Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au însumat 37,17 miliarde lei, acoperind programe din cadrul financiar 2014-2020 și 2021-2027, precum și PNRR.
Investițiile și cheltuielile de capital au crescut cu 9,52 miliarde lei, de la 50,44 miliarde la 59,96 miliarde lei, fiind realizate în proporție de 70,94% din fonduri europene și împrumuturi ale PNRR.
Plățile pentru proiecte din fonduri europene, PNRR și alte surse comunitare au crescut cu 56,32%, față de prima jumătate a anului 2025, ceea ce indică o intensificare a absorbției fondurilor externe pentru dezvoltare.
Este confirmată tendința de majorare a investițiilor din fonduri europene, compensând reducerea investițiilor naționale, cauzată de efecte tehnice și plăți restante din anii precedenți.
