
Un atac cryptografic simulativ realizat cu ajutorul inteligenței artificiale dă rezultate expuse ca fiind teoretic imposibile practic, dar indică potențiale riscuri pentru securitatea datelor în era calculatoarelor cuantice. În cadrul unui experiment, cercetătorii au demonstrat că, pentru a sparge algoritmul AES-128, ar fi necesare aproximativ 2 la puterea 105 mesaje, toate criptate cu aceeași cheie necunoscută, ceea ce face scenariul imposibil de aplicat în practică.
Detalii despre atac și fezabilitate
Cercetătorii au explicat că numărul de mesaje și calculele implicate sunt incomensurabile în condiții reale. În plus, nu s-a realizat nicio recuperare completă a unei chei AES-128, doar componentele atacului au fost testate și apoi combinate pentru a evalua varianta integrală. Astfel, nu este necesară schimbarea de parole, aplicații sau dispozitive în prezent.
Capacitatea AI-ului în cercetarea securității
Pentru demonstrație, modelul AI a funcționat aproximativ 60 de ore într-un sistem cu mai mulți agenți pentru atacul asupra HAWK. În cazul criptării AES, procesul a durat câteva zile și a generat aproape un miliard de tokenuri. Costul utilizării API-ului se estimează la circa 100.000 de dolari.
Verificarea rezultatelor și limitări
Verificarea rezultatelor a fost realizată manual de doi cercetători, care au petrecut sute de ore și aproape o lună pentru a confirma corectitudinea metodei. Aceasta arată că, deși AI-ul poate genera idei matematice rapid, rezultatele trebuie supuse unui control riguros înainte de a fi acceptate.
Implicații pentru criptografie și securitate digitală
Experimentul nu demonstrează că AI-ul poate sparge orice sistem criptografic, dar arată clar că modelele avansate pot explora în timp foarte scurt spații matematice ce ar solicita luni sau ani oamenilor. Anterior, a fost prezentată ideea că AI-ul poate identifica vulnerabilități în software și sisteme de operare.
Riscuri și potențiale utilizări
Aceeași putere a AI poate fi folosită atât defensiv, cât și ofensiv. Cercetătorii pot descoperi slăbiciuni în sisteme de criptare înainte ca acestea să devină standarde globale. În același timp, atacatorii pot automatiza căutarea fisurilor în criptare, ceea ce ridică preocupări legate de siguranța datelor la nivel mondial.
În concluzie, cercetarea actuală arată că, deși nu sunt încă posibile atacuri practice folosind AI pentru spargerea criptografiei, capacitatea tehnologiei de a explora rapid mari spații matematice ridică probleme serioase în domeniul securității digitale.
