**Statul de drept în România, din ce în ce mai fragil: ordonanța de urgență încălcată și contestată de opoziție**
România traversează o perioadă în care normele constituționale sunt încălcate și contestate de facto, în contextul în care guvernul demis al lui Nicolae Bolojan a adoptat ordonanța de urgență nr. 38/2026, aspect considerat ilegal de către opoziție, iar poziția Curții Constituționale pare să fie amânată. Aceste evenimente subminează valorile fundamentale ale statului de drept și generează multiple contestații și reacții din partea partidelor de opoziție.
Încălcarea reglementărilor constituționale de către guvernul Bolojan
Guvernul Bolojan a emis o ordonanță de urgență după căderea sa din funcție, fără ca acesta să mai aibă competența de a legifera sau de a face schimbări instituționale majore. Conform Articolului 110 din Constituție, un guvern demis nu poate constitui acte normative sau opera modificări importante în stat, ci doar poate asigura continuitatea administrativă până la instalarea noului Executiv. În acest caz, Guvernul Bolojan a acționat într-un context constituțional invalid, ceea ce a generat controverse legale și politice.
< Noul guvern nu mai are niciun rol în reforme, ci doar în administrare, fiind obligat să se retragă din actele normative pentru care nu mai are mandat.>
Contestări și reacții din partea opoziției
Sorin Grindeanu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la ordonanța menționată, care reglementează domenii deja pe rolul Parlamentului. La rândul său, Partidul Social Democrat a anunțat contestarea a cel puțin 12 hotărâri de guvern, susținând că acestea depășesc competențele unui guvern demis, ignoră avize obligatorii și exercită atribuții normative după ce încrederea Parlamentului a fost retrasă.
Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra sesizărilor până la sfârșitul lunii septembrie. Până atunci, organizațiile politice pregătesc și alte contestări în justiție. În plus, dosarele care vizează acțiunile guvernamentale și modificările legislative vor mai curge în perioada următoare, influențate și de eventuale schimbări în structurile de putere.
< Cazurile în instanțe includ și dezbateri legate de modul în care politicienii procedează atunci când timpul pentru acțiuni constituționale s-a epuizat.>
Corelația între încălcarea ordinii constituționale și starea statului de drept
Problema fundamentală este afectarea principiului central al statului de drept: respectarea legii și reguli bugetează acțiunile guvernamentale. În cazul de față, ordonanța adoptată de un guvern demis încalcă prevederile constituției, iar actele normative ulterioare vor putea fi contestate de toți cei afectați.
În plus, existența unor hotărâri de guvern contestate, precum și felul în care instanțele vor decide în acest context, reflectă seriozitatea problemei. Nu este vorba doar despre conflicte politice, ci despre o încălcare gravă a reguli fundamentale ale democrației și despre o deteriorare a echilibrului instituțional.
< Până în prezent, actele adoptate în astfel de circumstanțe rămân sub semnul incertitudinii legale, lucru care poate fi exploatat politic.>
Impact asupra controlului și transparenței în domeniul securității și justiției
Informațiile despre rapoartele anuale ale serviciilor secrete și despre bugetele acestora nu mai sunt publice, iar controlul civil asupra acestor instituții pare să fie tot mai fragil. Președintele a afirmat recent că lipsa controlului civil nu reprezintă o problemă, plasându-se chiar în fotografii cu generalul Pahonțu, discutând despre viitoare coaliții guvernamentale.
Acuzațiile aduse generalului Gheorghiță Vlad, pentru solicitarea suplimentării locurilor la genul Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, și urmărirea penală a acestuia pentru complicitate la uzurparea funcției, exemplifică intenția de a folosi instrumente penale pentru înlocuirea unor oficiali de stat.
< Aceste cazuri au fost criticate ca fiind abuzive, din perspectiva respectului pentru independența justiției și profesionalismului magistraturii.>
Criza în justiție și politizarea dosarelor
Într-un moment în care instituțiile judiciare ar trebui să fie conciliant și echilibrate, dosare împotriva unor înalți oficiali, precum șeful Statului Major al Apărării, sunt privite ca instrumente politice. Acuzația privind solicitarea suplimentării locurilor la universitate, formulată împotriva generalului Vlad, ridică semne de întrebare privind separația puterilor în stat.
Acuzațiile și anchetele deschise personalităților cheie pot duce la înlocuiri și restructurări beneficiare pentru anumite interese politice, ceea ce amplifică erodarea încrederii în independența justiției.
< La nivel european, insistă ideea că o legislație penală excesiv de politizată poate deveni un instrument pentru reglarea conturilor între grupuri de putere.>
Citarea cazurilor Fritz și Ciucu
Discuțiile despre cazul lui Dominic Fritz și Ciprian Ciucu relevă o problemă fundamentală: utilizarea instrumentelor juridice pentru a destabiliza oficialii sau pentru a face presiuni politice. Ciucu a pierdut definitiv un proces cu ANI, iar motivarea instanței indică existența unor temeiuri legale, chiar dacă raportarea politică a situației poate fi diferită.
Refuzul de a demisiona sau de a se retrage din funcție, chiar și în fața unor decizii legele, poate expune instituțiile la vulnerabilități și poate duce la o percepție de impunitate și arbitrar în acțiuni.
< Toate aceste situații evidențiază preocuparea pentru stabilitatea instituțională, dar și tendința de a folosi sistemul judiciar ca armă politică.>
**Pericolul cel mai mare stă în faptul că legitimitatea statului de drept este erodat atunci când cei aflați la putere încalcă regulile și norme, invocând loialitatea față de grupul politic.**
