Un grup format din 22 de lideri europeni a criticat politicile de migrație ale Spaniei, acuzând-o de subminarea securității frontierelor UE, în contextul crizei din Ceuta. Liderii solicită o coordonare mai strictă la nivel european pentru gestionarea fluxurilor migratorii, în urma evenimentelor din exclava spaniolă.
Reacția liderilor europeni la criza din Ceuta
Liderii din UE, printre care cancelarul german Friedrich Merz, premierul italian Giorgia Meloni și președintele României, Nicușor Dan, au trimis o scrisoare în care exprimă „îngrijorarea serioasă” față de măsurile Spaniei, în special decizia de a regulariza până la 1,2 milioane de migranți fără autorizație. Aceștia acuză că această măsură a generat o creștere a fluxurilor migratorii ilegale și a alimentat criza din Ceuta.
Deși majoritatea migranților care s-au aflat inițial în exclava spaniolă s-au întors în Maroc și nu au trecut pe teritoriul continental al UE, liderii europeni consideră că decizia Spaniei reprezintă un factor de atracție la nivelul întregii uniuni. Ei subliniază necesitatea cooperării pentru a combate fenomenul migrației ilegale și pentru a întări controlul asupra frontierelor externe.
Controversele asupra măsurilor de regularizare și refuzul Madridului
Guvernul spaniol a respins afirmațiile privind legătura dintre schema de regularizare și criza din Ceuta. Într-un comunicat, spaniolii au explicat că programul de regularizare, lansat în aprilie și cu termen de depunere în iunie, aplică anumite condiții, precum dovada rezidenței în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 și o ședere continuă de cel puțin cinci luni.
Reacția oficială a fost de a sublinia faptul că nicio persoană intrată ilegal în exclava spaniolă nu este eligibilă pentru această măsură, confirmând astfel că cele aproximativ 50.000 de migranți temporar sosiți în Ceuta nu au beneficiat de regularizare. Spania a afirmat că acest proces s-a desfășurat conform unor criterii stricte și a anunțat că măsura nu a fost un factor determinant în criza migratorie recente.
Solicitări pentru o reacție unitară europeană
Liderii semnatari ai scrisorii au insistat asupra necesității unei coordonări europene pentru gestionarea fluxurilor migratorii, inclusiv prin implementarea controlului temporar la frontierele externe. Aceștia consideră că nu trebuie permis ca intrarea ilegală sau instrumentalizarea migrației să fie tratate ca situații de normalitate.
Au cerut organizarea unei videoconferințe a miniștrilor de interne pentru a discuta evoluțiile din Ceuta și pentru a lua decizii comune asupra măsurilor viitoare. Statele semnatare provin din 18 țări, printre care Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia. Plata a fost anunțată de Irlanda, deținătoarea președinției rotative a UE.
Sánchez răspunde criticilor europene
Pedro Sánchez, premierul spaniol, a făcut o scrisoare în care critică dur reacțiile liderilor europeni, acuzându-i că «au ales să atace Spania și să solicite excluderea temporară a acesteia din Spațiul Schengen». În scrisoare, Sánchez afirmă că propunerile de excludere ale Spaniei sunt «contrare legislației europene, dreptului umanitar și principiilor de solidaritate» și susține că aceste reacții au fost motivate de prejudecăți, știri false, ignoranță și interese politice.
El a punctat că Spania a înregistrat jumătate din numărul de intrări ilegale față de Italia în perioada 2021-2026. Sánchez a mai amintit încercarea Belarusului din 2021 de a destabiliza UE prin facilitarea migranților către Polonia și alte țări baltice, argumentând că astfel de manipulări nu trebuie tolerate.
Prim-ministrul a criticat reacția contemporană ca fiind „egoistă, polarizantă și ilegală”, și a reiterat angajamentul Spaniei de a proteja frontierele UE, contrazicând criticile legate de gestionarea migrației. El a întâmpinat presiuni pentru o revizuire a politicilor UE în domeniu și exprimă hotărâre de a apăra interesele Spaniei în cadrul acestei dezbateri.
Criza din Ceuta a accentuat tensiunile la nivel european, adâncind diviziunile dintre statele membre în abordarea migratiei și a gestionării frontierelor.
