Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro în România, iar următorul Guvern, împreună cu Banca Națională a României (BNR), va elabora o foaie de parcurs pentru aderare în următorii ani. Declarația a fost făcută după menținerea ratingului țării de către Fitch în categoria recomandată investițiilor.
Dobânzile pe termen lung sunt în medie de 6,7%, peste limita europeană de 5,1%. În plus, deficitul bugetar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, iar datoria publică urmează să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,6% în 2026, rămânând sub limita europeană de 60%, dar cu progresie ascendentă. Un alt obstacol major constă în absența participării leului la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), etapă obligatorie pentru aderare, în care țara trebuie să stea cel puțin doi ani fără fluctuații majore ale cursului de schimb. În ultimii doi ani, moneda națională s-a depreciat cu aproximativ 5%. În același timp, dobânda pe termen lung nu respectă criteriul, fiind de 6,7% față de limita europeană de 5,1%. Nicușor Dan a subliniat că, indiferent de forma următorului Guvern, aderarea la euro rămâne un obiectiv comun și că se va realiza printr-un parcurs clar, stabilit în foaia de parcurs elaborată împreună cu Banca Națională.
România nu este pregătită în prezent pentru adoptarea euro, conform Raportului de convergență pentru 2026. În cadrul acestuia, țara îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, dar ratează celelalte condiții economice obligatorii.
În 2015, România s-a aflat cel mai aproape de aderarea la euro din punct de vedere tehnic. În acea perioadă, economia respecta aproape toate criteriile de la Maastricht, fiind nevoie doar de intrarea în mecanismul ERM II. La acea vreme, deficitul bugetar era de aproximativ 0,8% din PIB, sub limita europeană de 3%, iar datoria publică era între 37 și 38% din PIB, sub plafonul de 60%. Inflația era foarte scăzută, chiar negativă spre finalul anului, iar dobânzile pe termen lung erau în jur de 3,6%.
În anul 2026, România nu îndeplinește majoritatea condițiilor economice, respectând doar nivelul datoriei publice. Rata medie a inflației în ultimii 12 luni a fost de 8,4%, în contrast cu limita europeană de 2,7%. De asemenea, criteriul privind stabilitatea cursului de schimb nu este respectat, fiind menționată deprecierea leului cu aproximativ 5% față de euro în ultimii doi ani.
Comisia Europeană indică nevoie de adaptarea legislației naționale pentru a asigura independența Băncii Naționale a României, respectarea interdicției de finanțare monetară și integrarea deplină în Eurosistem. De asemenea, este necesară armonizarea normelor naționale cu cele europene.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat în august 2025 că decizia de a renunța la ținte fiscale în 2016 a fost politică, deoarece s-au renunțat la obiectivul aderării în 2019. El a afirmat că România va putea discuta despre adoptarea euro abia peste cinci sau șapte ani, după reducerea deficitului bugetar și îndeplinirea celorlalte condiții.
Autoritățile pun accent pe realizarea măsurilor economice și legislative necesare, însă evaluarea actuală a Comisiei Europene indică o distanță semnificativă față de condițiile pentru aderare. România trebuie să îndeplinească toate criteriile de convergență pentru a putea iniția procesul de adoptare a monedei euro.
