**Iabloko, singurul partid anti-război din Rusia, exclus din alegeri prin decizie fără precedent**
Curtea Supremă a Rusiei a decis, pe 10 august, excluderea partidului liberal pro-occidental Iabloko din cursa electorală pentru alegerile parlamentare programate între 18 și 20 septembrie. Motivația oficială a fost primirea de finanțări din surse externe.
Armand Goșu, istoric și profesor la Universitatea din București, afirmă că această decizie reprezintă un eveniment extrem de rar în ultimele decenii, menționând că într-un interval de 35 de ani, Niciun partid nu fusese eliminat de pe liste de Curtea Supremă în acest mod.
El explică că procesul a fost rezultatul unei intervenții a Serviciului Federal de Securitate (FSB), care a avut o influență tot mai mare asupra proceselor politice din Rusia. Potrivit acestuia, intervenția FSB în jocul politic este „neobişnuită chiar și pentru Rusia” și indică o consolidare a controlului securiștilor asupra alegerilor.
Goșu subliniază că decizia a fost surprinzătoare și a fost influențată de o nesincronizare între instituțiile statului, precum și de competiția internă dintre diversele structuri de putere, inclusiv dintre FSB și Departamentul de Politică Internă al administrației prezidențiale, condus de Serghei Kirienko.
**Controlul politic și influența FSB în procesul electoral**
Serviciul Federal de Securitate este responsabil pentru selectarea și monitorizarea candidaților, în special după 2022, fiind implicat în procesul de înregistrare a partidelor și candidaților. Informațiile scurse indică faptul că aproape 20% sau chiar 25% din totalul numelor de pe listele electorale din anumite regiuni ar fi oameni promovați de FSB, preluați de partidele controlate de securiști.
Cei din interiorul administrației reafirmă că sectorul politic este controlat din ce în ce mai mult de către FSB, iar competiția internă cu Departamentul de Politică Internă indică o fragmentare și o tensiune în cadrul echipei de la conducerea regimului.
Arc peste timp, Goșu vorbește despre o diferență de influență între vechii prieteni ai liderului și serviciile secrete, spunând că, în contextul actual, „securiștii își consolidază influența asupra liderului hrănindu-i paranoia”, ceea ce poate conduce la o evoluție din ce în ce mai represivă.
**Supremacia secuștilor și tendința totalitară**
Numărul de oficiali ai FSB la nivel teritorial este estimat la peste 0,6 agenți sau ofițeri la mia de locuitori în Rusia. Această cifră indică o tendință spre control complet și accentuat în direcția totalitarismului.
Controlul asupra listei electorale și influența asupra partidelor și candidaților au fost detaliate de Goșu, care explică modul în care FSB intervine și promovează candidaturi favorabile, în timp ce altele sunt eliminate din proces.
**Politica, formalitățile și deciziile „neobișnuite”**
Deși lista partidului Iabloko fusese aprobată de Comisia Electorală Centrală (CEC) la sfârșitul lui iulie, decizia Curții Supreme a fost luată după criterii mai elaborate. Goșu susține că această excludere survine în contextul unor acțiuni politice planificate, cu scopul de a diminua influența altor forțe politice, precum Partidul Comunist și grupul naționalist Jirinovski, ale căror poziții și candidaturi au fost, de asemenea, impactate de presiuni și excluziuni.
El afirmă că planul inițial era ca Partidul Comunist să fie depășit de gruparea naționalistă pentru a consolida poziția formațiunii de guvernământ, Rusia Unită, însă acest plan a fost afectat de moartea lui Jirinovski și de incapacitatea succesorului său de a obține impact electoral.
**Contextul politic actual și potențialul de protest**
Situația din ultimele luni, marcată de raiduri dronă ucrainene asupra rafinăriilor de petrol și blocarea negocierilor de pace, a readus în atenție temeri de potențiale proteste majore. Creșterea partidului Novîe liudi, controlat de Kremlin, în sondaje, indică un potențial de mobilizare a societății care poate destabiliza echilibrul politic regizat de regimul Putin.
Specialistul menționează că influența peste nivel electoral și controlul partidelor anti-război au fost încercări de a diminua riscul unor proteste generale, dar aceste strategii sunt din ce în ce mai vulnerabile în fața unor forțe politicii alternative.
**Consolidarea și influența secuștilor în Kremlin**
Goșu descrie o situație în care departamentul de politică internă, condus de Serghei Kirienko, format din birocrați și politicieni, formează „creierul politic” al Rusiei, fiind într-o rivalitate constantă cu FSB pentru influență.
Pentru a-și menține poziția, secuștii urmăresc fiecare pas al liderului, stimulând paranoia și suspiciuni, ceea ce duce la o spirală de suspiciune și control. Această metodă are drept scop consolidarea propriilor poziții și eliminarea eventualilor rivali din cercul apropiat.
**Fenomenul paranoia și evoluția regimului**
Conform analistului, această dinamică duce la o stare de paranoia atât la nivelul conducătorului, cât și în structurile de securitate, iar alimentarea suspiciunii devine o componentă esențială a regimului autoritar. În mod tradițional, astfel de comportamente sunt explicate prin studii de istorie și analize academice, ilustrând riscul explicit de instaurare a unei etape de represiunii dure.
Fenomenul de alimentare a paranoiei de către serviciile secrete este interpretat ca un semnal de alertă pentru o evoluție mai represivă a regimului, cu accent pe consolidarea controlului și eliminarea oricăror forme de opoziție politică.
Decizia Curții Supreme din august privind excluderea Iabloko din alegeri și situațiacomplexă din Rusia actuală reflectă această tendință de concentrare autoritară, însoțită de intervenții directe ale FSB în procesele politice și electorale.
