O nouă metodă de înșelăciune telefonică câștigă popularitate, periclitând siguranța financiară a numeroase persoane din întreaga lume, inclusiv din România. Fraudiștii folosesc apeluri false, strategii manipulative și tehnologii avansate pentru a obține date personale sau a autoriza tranzacții frauduloase.
Una dintre tehnicile frecvente implică apeluri scurte sau abandonate, care determină persoanele apelate să sune înapoi, astfel ajungând într-o capcană pregătită de escroci.
Mecanismul înșelăciunii
Înșelăciunea începe cu un apel scurt, la care victima nu poate răspunde sau care este imediat întrerupt. În momentul în care victima inițiază un apel înapoi, fiind întrebată „Bună ziua, m-ați sunat?”, intră într-o capcană. Escrocii încearcă apoi să obțină date sensibile: date bancare, coduri PIN, parole sau să convingă victima să valideze operațiuni financiare frauduloase.
Despre imitarea numerelor de telefon
Această metodă de înșelăciune se bazează pe o tehnologie denumită „spoofing”, care permite fraudiștilor să modifice numerele afișate pe ecranul telefonului. Astfel, victima vede un număr aparent legitim, precum numărul băncii sale, crescând încrederea în conversație, care este de fapt o tentativă de fraudă.
Chiar dacă legislații din diferite țări s-au implicat în combaterea acestei practici prin obligarea autentificării numerelor de telefon, fraudatorii folosesc platforme alternative precum aplicații de mesagerie criptate sau servicii VoIP, unde reglementările sunt mai puțin stricte.
Ilegalitatea și consecințele pentru victime
În România, uzurparea identității prin fraudă telefonică sau accesul ilegal la sisteme informatice sunt infracțiuni penale, conform Codului Penal. Gravitatea acțiunilor are consecințe penale, variind de la amenzi substanțiale la pedepse cu închisoare de la 6 luni la 5 ani (articolele 228, 249 și 360 din Codul Penal).
Persoanele afectate de această practică sunt îndemnate să depună plângere la Poliție sau DIICOT. De asemenea, incidentele pot fi raportate la Autoritatea Națională pentru Securitate Cibernetică (ANSC).
Sfaturi pentru protecție
- Nu răspundeți la apeluri scurte sau neidentificate.
- Nu transmiteți niciodată date personale sau bancare prin telefon.
- Verificați direct informații cu instituțiile relevante (bancă, companie) folosind numere oficiale de contact.
- Activați funcțiile de filtrare a apelurilor suspectate.
- Raportați orice tentativă de fraudă la autorități.
Un fenomen în continuă creștere
Cazurile de fraudă telefonică prin imitarea numerelor sunt în continuă creștere, inclusiv în România. Fraudiștii devin tot mai inventivi, iar cetățenii sunt îndemnați să fie precauți și să trateze cu suspiciune orice apel sau mesaj neașteptat.
Un apel fraudulos poate părea un detaliu minor, însă consecințele financiare pot fi semnificative. O clipă de neatenție poate afecta grav situația financiară.