CNA: Amenda maximă pentru campanii de dezinformare este de 200.000 de lei, dar sancțiunile sunt adesea percepute ca o «taxă de abonament»
Președintele interimar al CNA, Valentin Jucan, a afirmat într-un interviu pentru HotNews că amenda maximă pe care o poate aplica o televiziune pentru campanii de dezinformare este de 200.000 de lei, aproximativ 40.000 de euro. El a subliniat că această valoare este insuficientă pentru a descuraja astfel de practici, sugerând că devine o «taxă de abonament», deoarece instituția consideră sancțiunea drept un cost inevitabil pentru anumite abateri.
Sancțiuni și comparații internaționale
Jucan a explicat că, în Franța, sancțiunile pentru încălcări ale legislației audiovizuale sunt mai dure, cu pragul de 800.000 de euro. În cazul unei încălcări grave, precum încălcarea regulilor de deontologie, o simplă «scrisoare de atenționare» se transformă într-o ședință a board-ului editorial. În plus, în Franța, amenda poate ajunge la un procent din cifra de afaceri anual declarată.
Reprezentantul CNA a afirmat că în România, limitarea la aproximativ 40.000 de euro face ca sancțiunile să nu aibă un efect de descurajare, ci mai degrabă unul simbolic. El a mai menționat că, din punct de vedere legislativ, țara noastră are nevoie de modificări ale legilor siguranței naționale, codului penal și codului civil pentru a permite reacții mai eficiente ale instituțiilor.
Cooperarea instituțiilor și provocările de securitate
Jucan a trasat un tablou al dificultăților în colaborarea între instituțiile statului român, menționând că în contextul războiului hibrid, lipsa de comunicare afectează capacitatea de reacție. El a cutreierat și spre colaborarea cu țări precum Germania, Polonia și statele baltice, afirmând că unele inseși transnaționale abordează asupra unor probleme similare, precum dezinformarea și radicalizarea.
El a indicat că, de exemplu, în Franța și Germania, metodele sunt diferite și mai eficiente, datorită cadrului legal și sancțiunilor mai mari.
Pericolul utilizării inteligenței artificiale în campanii electorale
Valentin Jucan a avertizat asupra evoluției tehnologice, în special asupra utilizării inteligenței artificiale în domeniul electoral. La exemplul Ungariei, unde AI a fost folosită pentru reinterpretarea istoriei și crearea de clipuri electorale, el a subliniat că România trebuie să ia în calcul această posibilitate până în 2028 pentru a preveni manipularea opiniei publice.
Președintele interimar al CNA a afirmat că țara noastră trebuie să-și pregătească sistemul instituțional pentru un potențial război informațional de amploare, care să includă reacții rapide și eficiente, precum și o comunicare adecvată în situații de criză.
Necesitatea întăririi instituțiilor și reformei legislative
Jucan a precizat că, pentru a face față în alegerile din 2028, România trebuie să-și întărească și să-și adapteze legislația. El a enumerat câteva acte normative care trebuie modificate, precum legile siguranței naționale, codul penal și codul civil, pentru a asigura o reacție rapidă și proporțională în fața dezinformării și a manipulărilor.
El a criticat, de asemenea, lipsa de cooperare și de reformare a instituțiilor, menționând că, de exemplu, în cazul alegerilor precedente, deciziile privind sancțiunile au fost blocate în justiție, în ciuda clarităților legislative.
Reformarea cadrului legal și compararea cu Franța
Jucan a explicat că în Franța, sancțiunile pentru încălcări sunt mai dure și predictable, iar procesul de sancționare implică trimiterea unei scrisori de atenționare și aplicarea unor amenzi proporționale cu cifra de afaceri a radiodifuzorului. În caz de abateri repetate, sancțiunile devin semnificative, iar responsabilitatea este clar definită.
El a afirmat că în România, legislația în domeniul audiovizualului este învechită și trebuie actualizată pentru a face diferența între greșeli accidentale și recidivă. Propune introducerea principiului recidivei în mod clar, pentru a asigura majorarea sancțiunilor în cazul abaterilor repetate.
Problema excesului de informații și rolul mass-media tradiționale
Jucan a criticat comportamentul televiziunilor, menționând că anumite posturi promovează politici și teorii ale conspirației fără probe, contribuind la răspândirea dezinformării. El a evidențiat că responsabilitatea pentru această situație revine și personalului media, mai ales celor fără o pregătire adecvată în jurnalism, iar goana după audiență prejudiciază încrederea publicului.
El a afirmat că media tradițională deținea încă încredere, dar responsabili cu sinceritatea și obiectivitatea trebuie să fie cei care acționează cu responsabilitate.
Sinuciderea cadrului de reglementare
Jucan a accentuat că în prezent, CNA trebuie să analizeze fiecare incident în parte, ceea ce nu este sustenabil. El vede o nevoie urgentă de actualizare legislativă pentru a permite sancțiuni automate și predictibile, în special în cazurile de «linșaj mediatic», care pot dura săptămâni și pentru care amenzi mici se acumulează, dar nu prea au efectul scontat.
Astfel, principiul recidivei trebuie clar definit pentru ca sanctiunile să fie întotdeauna mai dure, pentru a crea predictibilitate și pentru a evita abordările politice.
Exemplul Franței și percepția asupra responsabilității jurnalistice
Jucan a comparat cu Franța, unde o scrisoare de avertizare înainte de sancțiune se trimite radiodifuzorilor, iar amenda maximă poate dispărea din cifrele de afaceri ale companiei, devenind proporțională cu gravitatea falsurilor. În aceste condiții, responsabilitatea de a transmite informații corecte devine o chestiune de integritate profesională și de respect pentru societate.
El a subliniat că în Franța, legea păstrează protecția jurnaliștilor și stabilitatea cadrului, iar sancțiunile sunt echilibrate astfel încât să susțină responsabilitatea profesională.
Protejarea minorilor și combaterea discursului instigator
Jucan a afirmat că reglementările din Franța prevăd sancțiuni mai mari pentru încălcări legate de protecția minorilor și pentru discursul instigator la ură. În România, legislația trebuie adaptată pentru a asigura o protecție similară, iar sancțiunile trebuie să fie mai eficiente și mai predictibile, mai ales în domeniul conținutului audiovizual.
El a criticat practici precum promovarea politicienilor în mod explicit în programe de prime time, încălcând principiile imparțialității și ale echilibrului, și a atras atenția că astfel de acțiuni pun în pericol încrederea în mass-media.
Și cazurile de „știri conservă” și promovarea politică
Jucan a definit „știri conservă” ca informații fără relevanță societală, folosite de actori politici pentru a prezenta momente use sau aparențele unor realizări personale. El a condamnat promovarea explicită a unor campanii politice în timpul programelor, care sfidează legea și principiile de imparțialitate, mai ales când aceste promovări sunt prezentate ca simple transmisii de interes general.
El a subliniat că legea cere ca moderatorii și realizatorii să fie imparțiali, iar nerespectarea acestor principii atrage sancțiuni conform cadrului legal în vigoare.
În final, Valentin Jucan a susținut că pentru ca România să rămână în Uniunea Europeană și să aibă o societate rezilientă în fața războiului informațional, este nevoie ca instituțiile statului să fie reformate și întărite, iar legislația să fie adaptată rapid noilor realități tehnologice.
