Președintele României, Nicușor Dan, a declarat la Chișinău că fostul consilier special și șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Lucian Pahonțu, nu are ce să caute într-o funcție publică, din punct de vedere moral, din cauza implicării sale în evenimentele din 1989 și 1990. Comentariul a venit în contextul dezvăluirilor legate de activitatea generalului Pahonțu și reacțiilor politice și jurnalistice generate de publicarea acestora.
Reacții la discursul lui Nicușor Dan
Nicușor Dan a exprimat, după conferința de presă, faptul că reprimarea evenimentelor din decembrie 1989 și mai apoi din iunie 1990 reprezintă o pată în istoria României. El a spus că Parchetele nu au elucidat încă aceste fapte și că orice persoană implicată în reprimări nu ar trebui să ocupe poziții în stat. În opinia sa, Lucian Pahonțu nu se află în această situație.
În interviurile acordate la Chișinău, președintele a spus că verificarea lui Pahonțu s-a făcut de CSAT cu mulți ani în urmă și că, din punct de vedere al legii, acesta nu are o condamnare sau o includere în anchete pentru poliție politică. A afirmat că SPP, de unde Pahonțu activează, funcționează ca un serviciu de pază și nu ca un serviciu secret.
Nicușor Dan a susținut că nu a avut inițial motive să vadă alte verificări și că a avut o evaluare a funcționării SPP doar cu propriile sale percepții. El a menționat că nu a fost implicat în schimbarea lui Pahonțu și că nu consideră scandalul justificat de informațiile din presă.
Declarații și dezvăluiri despre Pahonțu
Potrivit unei investigații publicate de Recorder, Lucian Pahonțu a fost implicat în evenimentele de represiune din decembrie 1989, când forțele trimise de Nicolae Ceaușescu au intervenit pentru înăbușirea protestelor din zona Hotelului Intercontinental din București. Ulterior, în iunie 1990, a fost implicat în represiunea în Piața Universității, unde sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine.
Fostul lider de stat Traian Băsescu și fostul premier Ludovic Orban au declarat pentru HotNews că Pahonțu trebuie să fie schimbat din funcție, în urma acestor dezvăluiri. În plus, site-ul Snoop a descoperit că Pahonțu și SPP au subminat procesul legal pentru verificarea calității sale de colaborator sau lucrător al Securității, timp de 18 ani.
Din 2008, verificarea din oficiu de către CNSAS nu a început din cauza lipsei declarației pe proprie răspundere depuse de Pahonțu, a explicat site-ul Snoop. Legea cere ca astfel de declarații să fie depuse de către oficiali la șefii instituțiilor respective, dar Pahonțu nu a făcut-o niciodată, fiind numit șef al SPP în decembrie 2005.
Între timp, verificările au durat 18 ani, fiind întârziate de dificultăți în obținerea informațiilor din arhivele altor instituții. Legea nu prevede sancțiuni concrete pentru lipsa declarației sau pentru întârzierea în verificare.
Reacții politice și mediatic
Fostul președinte Traian Băsescu și fostul premier Ludovic Orban au exprimat opinia că șeful SPP trebuie să fie schimbat, în urma dezvăluirilor. În același timp, la nivelul mass-media, unii canale de știri din România au decis să nu abordeze subiectul în același mod ca și jurnalista Emilia Șercan, care a criticat site-urile principale pentru această tăcere.
Miercuri, Emilia Șercan a criticat public majoritatea televiziunilor din România pentru lipsa acoperirii subiectului și a lăudat colegii din Republica Moldova, pentru întrebările incomode adresate lui Nicușor Dan. Ea a apreciat solidaritatea jurnaliștilor moldoveni, menționând că ei au fost cei care i-au adresat cele mai incomode întrebări despre Pahonțu, în condițiile în care, din punctul său de vedere, puțini jurnaliști români au abordat subiectul.
Concluzii și context
Investigațiile Recorder și Snoop relevă implicarea trecută a generalului Pahonțu în acțiuni represive, precum și dificultățile legale legate de verificarea trecutului său. Declarația de necolaborare cu Securitatea, pe care nu a depus-o timp de 18 ani, pare să fi fost un obstacol în clarificarea situației sale. În ciuda reacțiilor oficiale, cazul continuă să fie subiect de dezbatere în cadrul mediului politic și jurnalistic.
