România și Marea Neagră, posibile următoare ținte ale Rusiei, conform Atlantic Council

Posibile scenarii de escaladare asupra României

Conform analizei, Rusia desfășoară deja acțiuni hibride împotriva unor state europene, inclusiv a României. O etapă următoare ar putea implica o operațiune limitată, menită să pună NATO în fața unei decizii, fără a avea caracteristicile unei invazii de amploare.

Explicațiile indică faptul că riscul asupra României nu provine dintr-un atac conventional cu forțe terestre, ci din alte forme de presiune. Acestea includ încălcări ale spațiului aerian, utilizarea dronelor maritime sau a minelor navale pentru perturbarea navigației din apropierea Constanței, sabotaj asupra infrastructurii critice, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare.

Vulnerabilități și riscuri în zona Mării Negre

Directorul biroului românesc al Atlantic Council, Alex Șerban, afirmă că efectele războiului nu mai sunt doar teoretice pentru România. Incidentelor recente li se adaugă riscuri pentru navigație și infrastructura energetică, precum și pericolul minelor maritime.

Șerban precizează că scenariul cel mai probabil nu implică o ofensivă terestră clasică. În schimb, presiunile pot fi exercitate prin acțiuni hibride, precum încălcări ale spațiului aerian, utilizare de drone maritime și mineri de navigație.

Situația Republicii Moldova, un punct critic pentru România

Un element esențial pentru securitatea României îl reprezintă Republica Moldova, nepărte a NATO, cu capacități militare limitate. Contextul actual include prezența militară rusă în Transnistria, precum și influențe dezinformative, interferențe politice și presiuni asupra sectorului energetic.

Shelby Magid, directorul adjunct al Centrului Eurasiatic al Atlantic Council, subliniază că agresiunea Rusiei în Moldova este deja resimțită. Ea consideră că riscul de extindere a conflictului armat în această zonă devine din ce în ce mai alarmant, ceea ce ar reprezenta o problemă majoră pentru frontiera estică a României.

Riscuri și vulnerabilități în nord-estul Europei

Țările baltice și Polonia sunt, de asemenea, identificate drept zone cu risc crescut. În Lituania, Letonia și Estonia, există temeri legate de incursiuni de drone, sabotaje asupra infrastructurii, atacuri cibernetice, bruiaj GPS și campanii de dezinformare.

Expertul Justina Budginaite-Freli avertizează că diferența dintre o operațiune hibride și o agresiune convențională poate fi extrem de subțire. În plus, Polonia, datorită poziției geografice și proximității față de Kaliningrad și Belarus, și-a intensificat investițiile în aparare și modernizare militară, pentru a contracara aceste riscuri.