Un tânăr român de 25 de ani, cu un salariu mediu, ar putea contribui timp de aproximativ 39 de ani la sistemul public de pensii, dar scenariul analizat indică că pensiile încasate vor ajunge la valoarea contribuțiilor abia în jurul vârstei de 74 de ani. În condițiile actuale, pentru pensionarea la 65 de ani, va fi nevoie de încă aproximativ nouă ani pentru a ajunge la pragul de egalitate, fără a însemna însă că Pilonul I funcționează ca un cont bancar din care pensionarul își retrage propriile economii.
Ce înseamnă, de fapt, pragul de 74 de ani
Calculul se bazează pe o carieră completă și condițiile actuale ale sistemului de pensii. Randamentul implicit al contribuțiilor este estimat la -41% pentru vârsta de 65 de ani. Acesta devine pozitiv după această vârstă, atingând peste 5% la 90 de ani și trecând în plus în jurul vârstei de 74 de ani.
O variantă de calcul ajustată pentru probabilitatea de supraviețuire indică un randament de -16% pentru vârsta de 65 de ani, trecând pe plus în jurul vârstei de 72 de ani. Pragul de 74 de ani reprezintă un calcul financiar între contribuțiile plătite și beneficiile primite, nu momentul în care statul restituie un depozit personal.
Ce se întâmplă dacă pensionarul moare mai devreme
Diferența fundamentală între Pilonul I și un cont de economii constă în modul de gestiune a contribuțiilor. În Pilonul I, fondurile sunt utilizate pentru plata pensiilor actuale, iar dacă pensionarul moare, nu există un sold rămas transferabil moștenitorilor săi. Pensia de urmaș se acordă doar dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru soțul supraviețuitor și copiii.
Pilonul II schimbă complet regula moștenirii
Contribuția de 25% din salariul brut direcționată către Pilonul II duce la acumularea de active personale. În cazul decesului înainte de a beneficia de sumă, aceste active pot fi moștenite conform regulilor sistemului.
Valoarea acestor active este proprietatea participantului și poate fi transmisă moștenitorilor, contrar celor din Pilonul I, unde contribuțiile sunt folosite pentru plățile curente în sistemul de stat.
Diferențele bazate pe speranța de viață
La nivel național, speranța de viață pentru femei este de 81,02 ani, iar pentru bărbați de 73,88 ani. În mediul rural, aceste cifre variază semnificativ, ajungând până la 85,26 ani pentru femei din Vâlcea și doar 69,44 ani pentru bărbați din Tulcea.
Aceste variații influențează probabilitatea de a beneficia de pensie peste pragul de 74 de ani, deși regulile sistemului rămân aceleași pentru întreaga populație.
Impactul demografiei asupra sistemului de pensii
Proiecțiile indică o scădere a populației totale, de la peste 19 milioane în prezent la aproximativ 15,5 milioane în 2070. Grupele de vârstă între 25 și 64 de ani, principalele surse de contribuții, ar putea ajunge la 7,6 milioane.
Pe de altă parte, populația peste 65 de ani va rămâne stabilă sau va crește, generând o presiune crescută asupra sistemului de pensii. Rata de înlocuire de la aproximativ 43% în 2026 este estimată să coboare până la circa 24% în 2070, indicând o reducere a nivelului de întregire a salariului prin pensie.
