În cadrul evenimentului Impact SEE desfășurat la București între 29 și 30 septembrie, Anna Lembke, autoare și psihiatru american, a vorbit despre efectele dependenței în era digitală. Ea a evidențiat faptul că accesul accelerat la surse de recompense instantanee, precum rețelele sociale, jocurile de noroc, pornografia și inteligența artificială, a dus la o răsturnare a echilibrului între plăcere și durere în viețile oamenilor.
Dependenta ca distorsiune a echilibrului dintre plăcere și durere
Lembke a explicat că dependența nu ține doar de dorința de a vrea „mai mult”, ci de o evitare a propriilor gânduri și sentimente. Ea afirmă că oamenii încearcă, adesea, să fugă de sine și de labirintul propriilor gânduri, într-un context în care narcisismul endemic exacerbează această tendință. Dependenta devine astfel o modalitate de a evada din această stare, oferind un răgaz temporar de la preocupările permanente legate de propria imagine și perfecțiune.
Conform specialistului, ecosistemul actual este saturat de recompense, iar activitățile puternic recompensatoare, cum ar fi utilizarea rețelelor sociale sau consumul de alimente ultraprocesate, devin accesibile și tentante, chiar și pentru activități sănătoase. Astfel, comportamentele sănătoase pot fi periclitate de tehnologie, transformându-se în forme subtile de dependență.
Mecanismele dependenței și influența tehnologiei
Lembke a detaliat modul în care sistemul de recompensare al creierului uman este deturnat de substanțe și comportamente care oferă recompense imediate. În evoluție, oamenii au căutat plăcerea și au evitat durerea pentru a supraviețui, însă în prezent, creierul ajunge să consume pentru a evita sevrajul, mai degrabă decât pentru plăcere. Astfel, dependența devine o distorsionare a echilibrului dintre plăcere și durere, conducând la o nevoie compulsivă de a repeta activitățile dependente.
Lembke a avertizat că tehnologia și platformele digitale au transformat aproape orice tip de stimul în „drog psihologic”. Cumpărăturile online, jocurile, mâncarea ultraprocesată și inteligența artificială devin variate ale aceleiași mașinării, crescând probabilitatea de a deveni dependente.
„Orice activitate sau substanță care produce recompensă poate deveni un drog dacă devine mai accesibil, mai puternic sau mai personalizat”, a afirmat specialistul.
Impactul comodității și pierderea toleranței la plictiseală
Anna Lembke a atras atenția asupra faptului că, în contextul modern, ne-am obișnuit să eliminăm fricțiunea și disconfortul din viață, ceea ce a redus și capacitatea de a tolera plictiseala. Aceasta, consideră ea, devine o stare aproape dispărută, deoarece reactivitatea permanentă la stimuli ne împiedică să avem răbdare și să ne bucurăm de momente de liniște.
Specialista recomandă că acceptarea conștientă a unor situații dificil de suportat este o cale de a restabili echilibrul în sistemul de recompensă. Exercițiul conștient al toleranței la durere și plictiseală poate preveni dependențele și poate ajuta la dezvoltarea unei vieți interioare mai bogate.
Criza de sens și vulnerabilitatea vulnėrabilităților tehnologice
Lembke consideră dependența drept o criză a sensului vieții. În momentul în care ne abandonăm impulsurilor nesfârșite de dorință, ne deconectăm de scopul autenticității și de sensul personal.
Referindu-se la dispozitivele smart, ea a explicat că, odată cu dezvoltarea augmentării cibernetice, dispozitivele purtabile și AI-ul devin extinderi ale propriului corp. Algoritmii sunt concepuți să anticipeze nevoile și să ne ofere ceea ce ne face să ne simțim bine, chiar înainte de a conștientiza aceste dorințe, ceea ce amplifică riscul de implicare compulsivă.
Specialista atrage atenția asupra pericolului ca, în viitor, relațiile umane să fie înlocuite de „relații” cu inteligența artificială. Ea susține că, dacă nevoia reciprocă și conexiunea umană sunt fundamentale pentru supraviețuire, atunci dependența de AI și de dispozitive tehnologice poate avea consecințe negative grave.
Responsabilitatea și etica digitală
Lembke evidențiază dualitatea în abordarea dependenței: soluțiile trebuie să vină atât din responsabilitatea individuală, cât și din cea colectivă. Pentru a preveni și trata dependențele legate de tehnologie, este necesar ca școlile, guvernele și companiile să acționeze în regim de responsabilitate și transparență.
Ea recomandă sancționarea companiilor care creează produse și servicii ce generează dependență, în special atunci când acestea sunt adresate copiilor. În plus, subliniază necesitatea de a reinvesti în activități care întăresc conexiunea umană, în locații și contexte fără dispozitive, pentru a recâștiga capacitatea de a gestiona fricțiunea și disconfortul.
Reevaluarea plăcerii și a durerei
Lembke argumentează că societatea modernă a greșit în proiectarea vieții în jurul minimizării disconfortului. Ea recomandă în mod conștient acceptarea durerii și a situațiilor dificile, pentru a echilibra sistemul de recompensă și pentru a evita suprasaturația cu plăcere fără efort.
Specialista sugerează să investim în activități care consolidează conexiunea umană reală, fără distragere digitală, și să încercăm să recâștigăm capacitatea de a tolera lipsa stimulilor externi. Astfel, putem preveni dependențele și să ne menținem autonomia spirituală.
În încheiere, Anna Lembke a adus în discuție importanța unei etici digitale personale și colective, pentru a putea folosi tehnologia ca pe un instrument benefic, nu ca pe o forță distructivă.
