
Ce este ayahuasca?
Ayahuasca este o băutură cu proprietăți enteogene originară din America de Sud. Este preparată în principal prin fierberea plantelor *Banisteriopsis caapi* și *Psychotria viridis*.
Ayahuasca este utilizată în medicina tradițională spirituală în ritualurile triburilor indigene din regiunea Amazonului.
Băutura este o infuzie din amestecul fiert al unor părți ale lianei *Banisteriopsis caapi* (cunoscută și sub denumirea de ayahuasca sau yagé) și părți din arbustul *Psychotria viridis*. Această fiertură conține o substanță psihoactivă, DMT (N, N-dimetiltriptamină). DMT este un ingredient puternic halucinogen care determină modificări ale stării de conștiință.
Dovezi lingvistice și culturale despre originea băuturii psihoactive
Un studiu recent al lui Brabec de Mori a contestat viziunea larg răspândită despre istoria îndelungată a ayahuasca în Amazon. Cercetarea sa sugerează că utilizarea sa în regiune este mult mai recentă, în ultimii 300 de ani.
Această descoperire contrazice puternic ideea că ayahuasca ar fi fost folosită de mii de ani în Amazon. Studiul a concluzionat că diversele practici și amintiri nu susțin această vechime.
Concluziile lui Brabec de Mori se bazează pe diverse aspecte:
- Legendele tradiționale Shipibo-Konibo atribuie originea ayahuasca unui alt trib, anterior misionarizat.
- Alte triburi din zonă își amintesc adoptarea recentă a acesteia.
- Mărturii ale călătorilor din trecut corelează răspândirea ayahuasca cu influențele misionarilor și expansiunea industrială.
- Cuvinte și termeni folosiți pentru a descrie ayahuasca sunt similare în diferitele limbi din zona Amazonului peruvian.
- Cântecele asociate cu ayahuasca sunt asemănătoare si se regăsesc și în limbi străine zonei, ca Quechua sau Spaniolă.
Aceste observații indică o răspândire relativ recentă a utilizării ayahuasca în regiune.
Miturile despre utilizarea psihedelicelor
Lucrarea lui Brabec de Mori evidențiază o problemă larg răspândită în înțelegerea istoriei elementelor psihedelice și a integrării lor în societățile umane. Aceste substanțe și practicile asociate lor sunt adesea legate de șamanism.
O ipoteză dominantă, numită „ipoteza șamanismului psihedelic arhaic global”, propune următoarele:
- Psihedelicele au fost răspândite pe scară largă.
- Utilizarea psihedelicelor datează din trecutul îndepărtat.
- Psihedelicele au fost folosite de șamani pentru vindecare.
Cu toate acestea, aceste idei sunt des bazate pe probe limitate și/sau interpretări speculative ale datelor.
„E o imagine romantică a utilizării de către popoarele indigene de mii de ani”, spune Brabec de Mori.
Originile mitului
Originile multora dintre aceste mituri pot fi urmărite la scrieri precum cea a lui Robert Gordon Wasson, un micolog care a studiat utilizarea ciupercilor halucinogene în anii 1950.
Lucrările lui Wasson au popularizat ideea „ciupercilor magice” și au sporit interesul pentru utilizări tradiționale, spirituale și terapeutice ale substanțelor psihedelice.
Cercetări recente
Au existat numeroase cercetări recente care au pus la îndoială narațiunile tradiționale despre utilizarea pe scară largă a substanțelor psihedelice în trecutul îndepărtat.
Cercetări suplimentare au confirmat rezultatele, arătând că utilizarea substanțelor psihedelice nu era atât de răspândită pe cât s-a crezut.
Interpretări artistice
Unii continuă să lege imagini artistice de utilizarea psihedelicelor, dar multe dintre aceste reprezentări sunt interpretate în moduri alternative.
De exemplu, unele artefacte sunt reinterpretate ca reprezentări cu un alt înțeles, și nu ca o confirmare a utilizării ciupercilor magice.














