Prezența limitată a ytriuului pe piețele internaționale, controlul strict asupra exporturilor din China și impactul asupra industriei globale de tehnologie și energie îl afirmă ca un element strategic în geopolitica actuală, fiind subiectul unor tensiuni între Washington, Beijing și aliații acestora.
Situția actuală a ytriuului și importanța sa tehnologică
Ytriul, un metal folosit în ecranele electronice, dispozitive de afișare, semiconductori și lasere, are o utilizare critică în straturi de izolare termică pentru motoarele avioanelor cu reacție. Producția globală estimată pentru anul trecut variază între 10.000 și 15.000 de tone, însă date precise nu sunt publice. China furnizează aproape tot ytriul la nivel mondial, fiind principalul exportator, dar nu divulgă cifre despre cote de extracție sau separare.
Controale și perturbări ale livrărilor
Din aprilie anul trecut, Beijingul a impus restricții asupra exporturilor de ytriu, precum și de alte șase pământuri rare, ceea ce a cauzat opriri aproape totale ale livrărilor pentru piețele externe. SUA nu a primit ytriu până în octombrie, când exporturile au fost reluate temporar înaintea întrevederii dintre liderii Chinei și SUA în Busan.
După acea întâlnire, China a menținut controalele, cerând exportatorilor să demonstreze scopul utilizării metalului. Când fluxul de exporturi a fost reluat în martie, a fost trimisă o cantitate record de 60 de tone de oxid de ytriu către SUA, într-o mișcare care pare să fi fost influențată de intervenția Casei Albe pentru o companie americană cu probleme de licențiere.
Până în februarie, penuria provocase deja opriri în lanțul de aprovizionare pentru industrie și tehnologie în SUA. În același timp, Ankara a exprimat nemulțumiri referitoare la ritmul lent al livrărilor, iar Washingtonul a recunoscut necesitatea unei intervenții ferme pentru a-și susține interesele comerciale.
Și Japonia a fost afectată dur
După declarațiile ministrului Sanae Takaichi privind apărarea Taiwanului, China a redus drastic livrările de ytriu către Japonia, dar și de alte metale critice precum galiu, terbiu și disprosiu. Această acțiune reamintește evenimentele din 2010, când China a restricționat exporturile către Tokyo din cauza disputei teritoriale din Marea Chinei de Est.
De atunci, Japonia și-a diversificat sursele de aprovizionare și a constituit rezerve, însă continuă să fie dependentă de China pentru aceste resurse. În ultimele luni, peste două treimi din documentele analizate indică faptul că restricțiile afectează în mod direct activitatea companiilor japoneze, cu un impact semnificativ asupra industriei locale.
Posibile evoluții și reacțiile internaționale
Uniunea Europeană se află într-un punct critic, fiind îngrijorată de posibilitatea ca Beijingul să folosească exporturile de ytriu ca instrument de presiune politică. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a cerut China să se angajeze în rezolvarea situației până în octombrie și a solicitat negocieri privind controalele asupra exporturilor de minerale critice.
Suspiciunile legate de utilizarea ytriuului ca armă diplomatică persistă, în condițiile în care Beijingul controlează aprovizionarea cu acest metal. Analiza acestor tensiuni indică o dinamică a conflictului economic și geopolitic, cu impact direct asupra piețelor globale de tehnologie și energie.
