Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat în fața Parlamentului că serviciile de informații poloneze consideră posibilă o agresiune din partea Rusiei asupra teritoriului NATO în lunile următoare, inclusiv atacuri cu drone sau rachete. Acest avertisment vine pe fondul unor declarații și analize ale facilitatorilor europeni privind intențiile Moscovei.
Declarații ale oficialilor europeni despre amenințarea Rusiei
Tusk a subliniat că Rusia ar putea încerca să demonstreze că articolul 5 al NATO este mai mult teoretic decât aplicat, prin atacuri în regiune. În cadrul unor interviuri, trei șefi ai serviciilor de informații din Europa au expus diferite ipoteze legate de posibile acțiuni rusești.
Michal Koudelka, directorul serviciului de informații și securitate BIS din Cehia, a afirmat că Moscova poate planifica o incursiune limitată, presupusă a fi sub steag fals sau cu scopul de a realiza o campanie de influențare. El a indicat că astfel de scenarii s-ar putea materializa în câteva luni, nu ani, spunând că autoritățile și-au intensificat eforturile pentru a preveni astfel de acțiuni.
Reacția statelor baltice și poziția acestora
Autoritățile din cele trei țări baltice, care se învecinează cu Rusia, au adoptat o abordare prudentă și au refuzat să creadă în perspectiva unui atac iminent. Normunds Mežviets, directorul general al VDD, serviciul de informații din Letonia, a declarat că nu există indicii clare ale unei invazii imediate, dar a menționat existența semnelor ce sugerează pregătiri rusești pentru acțiuni decisive în Europa.
El a precizat că nu este clar dacă Moscova urmează o strategie concretă sau dacă doar încearcă să răspândească frică și incertitudine în societățile occidentale, pentru a destabiliza.
Avertisment privind panica socială și reacția occidentală
Politicienii din țările baltice au atras atenția asupra riscului unei reacții exagerate în spațiul public. Jonatan Vseviov, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei, a condamnat panica pe rețelele sociale și a subliniat că, dacă există motive evidente pentru un atac, acest lucru va fi anunțat clar. El a recomandat calm și sprijin pentru Ucraina.
Analistul Normunds Mežviets a menționat că a fost o schimbare în abordarea partenerilor din Europa de Vest după 2022, când aceștia au început să recunoască mai des pericolul reprezentat de Rusia. El a adăugat că avertismentele din trecut s-au dovedit corecte și că acum unele guverne europene conștientizează mai bine această amenințare.
Niciunul dintre oficiali nu a oferit informații specifice despre sursele lor de intelligence sau despre posibilele planuri concrete ale Rusiei, iar vizita recentă a directorului CIA la Moscova a fost evitată în discuții.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins zvonurile privind un atac rus asupra NATO, afirmând că acestea nu au nicio bază în realitate sau intenție a Federației Ruse.
Perspectiva Suediei și scepticismul față de negocieri
Suedia a exprimat scepticism în privința intențiilor Rusiei de a negocia pacea în Ucraina. Thomas Nilsson, șeful serviciului de informații militare și securitate al Suediei, a afirmat că nu există semne clare ale unor negocieri reale, iar Kremlinul pare să joace doar un teatru al negocierilor pentru a-și păstra obiectivele strategice.
El a considerat că situația actuală sugerează o strategie de escaladare pentru a dezescalada ulterior, în timp ce Rusia urmează să intensifice campania de sabotaj în Europa în lunile următoare, exemple fiind incidente cu drone la aeroportul din Leipzig, atribuite serviciilor ruse.
Contextul și reacțiile internaționale
Moscova a declarat anterior că sprijinirea Ucrainei de către țările occidentale face din acestea părți implicate în conflict și ținte legitime, evitând însă acțiuni directe împotriva alianței NATO. În schimb, Rusia a dus o campanie de sabotaj și teste de limite, precum incidentele cu drone în spațiul aerian al Poloniei.
Koudelka explică tactica Rusiei ca fiind „escaladare pentru a dezescalada”, Kremlinul urmărind să pună presiune asupra societăților occidentale pentru a diminua sprijinul pentru Ucraina. El afirmă că Rusia crede că, dacă escaladează suficient, statele europene vor decide să reducă sau să oprească sprijinul pentru Kiev.
