România trebuie să sprijine proiectul Coridorului Vertical de gaze doar în condițiile respectării riguroase a regulilor europene și a unei supravegheri stricte privind originea gazelor, afirmă experta în energie Aura Săbăduș. Analiza acestei inițiative evidențiază implicarea intereselor comerciale și geopolitice din sud-estul Europei, în contextul creșterii influenței americane în regiune.
Interesul american pentru sud-estul Europei
Aura Săbăduș, analist al piețelor europene de energie la Independent Commodity Intelligence Services, subliniază că interesul SUA pentru această zonă s-a accentuat după venirea lui Donald Trump la președinție. După 2017, accentul s-a mutat din regiunea baltică și până la Marea Adriatică spre sud-est, fiind motivată de dorința de diversificare a surselor de energie ale Europei și de controlul influenței ruse în regiune.
Legături și influențe în zona Balcanilor
Investitorul american Gentry Beach, apropiat al fiului lui Donald Trump, a fost implicat în interese din Bulgaria, având legături cu infrastructura de gaze rusești de la Marea Neagră. Colaborarea sa cu firma GSP a omului de afaceri Gabriel Comănescu, activ în domeniul energetic, a fost menționată, dar fără dovezi concrete privind legăturile directe cu politicienii americani sau cu Kimberly Guilfoyle, fostă consilieră a lui Donald Trump și aproapiată a ambasadoarei SUA în Grecia.
După conferința de la Atena din noiembrie, promotor principal al Coridorului Vertical a fost Transgaz, condus de Ion Sterian. Eforturile sale de a coordona operatorii de sistem regionali au condus la o aliniere pentru condiții comerciale mai favorabile, însă între interesele comerciale și cele geopolitice persistă tensiuni legate de modul în care proiectul servește anumite agende.
Interese comerciale și aspecte europene
Săbăduș atrage atenția că motivele din spatele interesului pentru coridor pot depăși simplele beneficii comerciale. Ea evidențiază preocupările instituțiilor europene legate de modul în care anumite proiecte contravin principiilor de piață ale UE, menționând cazul gazoductului între Bosnia-Herțegovina și Croația. Acestea se află sub observație pentru posibila încălcare a principiilor de transparență și concurență, ceea ce ar putea conduce la o distanțare de regulile europene.
Concret, există temeri că anumite gazele instituționalizate ca provenite din Statele Unite sau Europa pot fi, în realitate, rusificate, transportate prin intermediar și comercializate drept alternative transparente. Prețurile mai mici în Grecia și Bulgaria, cu reduceri de 15-16 euro față de referința TTF din Olanda, ridică semne de întrebare asupra originii transparente a acestor gaze.
Riscuri legate de originea gazelor și influența rusească
Un aspect critic este posibilitatea ca gaze rusești, conform reglementărilor europene ce prevede eliminarea importurilor de gaz din Rusia de anul viitor, să continue să pătrundă în regiune prin Turcia sau alte puncte de intrare, fără verificări solide. Punctul de la Malkoçlar, în Bulgaria, nu corespunde cu gazoductul TurkStream 2, dar fluxurile de gaze rămân active, cu implicații potențiale privind originea acestora.
De asemenea, compania grecească de stat DEPA păstrează contracte cu Rusia, importând gaze rusești și în condițiile în care se încearcă eliminarea acestor importuri în UE. Există temeri că gaze de origine rusească ar putea fi etichetate și vândute sub alte denumiri, chiar și în cazul gazelor lichefiate, ceea ce amplifică riscul utilizării acestora ca instrument politic.
Vânzarea activelor Lukoil și implicarea politică
Discuțiile privind vânzarea activelor Lukoil din Bulgaria și România sunt o posibilă componentă a unor negocieri financiare și politice. Informații recente indică interesul unui magnat american asociat mișcării MAGA de a prelua aceste active, inițial în discuție fiind firma Carlyle. Analizele sugerează că aceste tranzacții ar putea avea și implicații geopolitice, legând energiile de influențe din spatele scenelor.
Informațiile din The Wall Street Journal menționează o apropiere între ambasadoarea SUA în Grecia și lobbyistul Christos Marafatsos, implicat în proiecte din energie, dar detaliile despre această relație rămân în mare parte neclare, fără dovezi concrete.
Rolul actorilor români și resursele din Marea Neagră
Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a avut un interes deosebit pentru proiectul Coridorului Vertical. În ultimele luni, s-au intensificat contactele între oficialii români și părțile interesate, dar proiectul a rămas în mare parte în etapele de discuții și inițiative, fără implementare concretă.
Resursele din Marea Neagră, mai ales cele descoperite în Neptun Deep, sunt descrise ca fiind de o puritate ridicată, cu costuri de procesare minime. Cu o producție estimată de aproape 8 miliarde de metri cubi anual, este foarte posibil ca gazele românești să devină competitive, însă politicile de exploatare și de dezvoltare a infrastructurii rămân incerte. Surplusul de gaze va putea fi exportat în Ungaria, Moldova și Ucraina, având un rol strategic pentru securitatea regională.
Proiectele de depozitare a gazelor în Ucraina, cu utilizarea cavernei din sistemul ucrainean, sunt considerate o soluție pentru crearea unui stoc, chiar și în condițiile conflictului. În acest sens, se discută implicarea Uniunii Europene pentru susținerea și garantarea acestor stocuri, precum și modernizarea infrastructurii de transport pentru a facilita fluxurile bidirecționale.
Depolitizarea energiei și controale stricte
Săbăduș atrage atenția asupra riscului ca gazele să devină un instrument politic dacă instituțiile de reglementare și control nu sunt consolidate. Este necesară o supraveghere transparentă la nivel european, pentru a preveni infiltrarea gazelor „vopsite” sau manipulate din surse rusești, în sprijinul diversificării şi stabilității regionale.
România trebuie să își păstreze o poziție echilibrată și să urmărească respectarea cadrului legal european, evitând influențele însăilării politice și economice, pentru a asigura o piață energetică în care interesele comerciale să prevaleze asupra celor geopolitice.
