Președintele USR, Dominic Fritz, a afirmat vineri, 2 octombrie, că soluția pentru criza politică actuală din România este convocarea alegerilor anticipate. El a precizat că USR refuză să participe la guvernare dacă miniștri PSD fac parte din viitorul cabinet, reiterând opoziția față de un guvern condus de PSD.
Poziția USR privind formarea guvernului
Fritz a declarat că partidele politice trebuie să revină în fața cetățenilor pentru a solicita votul acestora. El a explicat că, în opinia USR, ieșirea din criză necesită organizarea de alegeri anticipate. Refuzul de a colabora cu miniștri PSD a fost reafirmat și pentru perioada următoare, USR fiind consecvent cu poziția de cinci luni în această privință.
Fritz a mai spus că partidul său va continua dialogul cu premierul desemnat dacă Președinția va face o altă nominanție, însă rămâne ferm în opoziție față de un guvern cu miniștri PSD. USR consideră că un astfel de guvern ar fi o paravan pentru PSD și nu va susține o astfel de formulă.
Criza politică și încercările eșuate de formare a guvernului
După demiterea premierului Ilie Bolojan, în urma moțiunii de cenzură din 5 mai, România a intrat într-o criză politică de peste patru luni. În această perioadă, premierul Nicolae Ciucă a avut mai multe tentative de a forma un guvern, însă toate s-au soldat cu eșec.
Nicușor Dan, președintele PNL, a făcut două nominalizări pentru funcția de premier. În iunie, a propus-o pe Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de vot. Ulterior, a fost propus Adrian Veștea, dar guvernul său a fost respins în Parlament pe 22 iunie, cu 189 de voturi favorabile din necesare 233.
În timpul acestor încercări, s-au manifestat tensiuni în interiorul PNL. La congresul extraordinar din iunie, s-a decis că participarea într-un guvern cu PSD duce la excluderea din partid. Pe 21 și 22 iunie, PNL a gestionat respingerea programului de guvernare și a listei de miniștri propuse de Veștea, aceasta fiind respinsă cu voturi insuficiente în Parlament.
După aceste eșecuri, în iulie și august, s-au purtat negocieri cu partide precum PSD, USR și UDMR pentru identificarea unui candidat acceptabil pentru funcția de premier, reprezentând o alternativă la varianta populată inițial. În aceste negocieri, s-a discutat și despre posibilitatea unui guvern minoritar PSD, dar PNL a refuzat în cele din urmă să susțină un astfel de guvern.
Proceduri și încercări recente de formare a guvernului Mureșan
În septembrie, după mai multe consultări, președintele Nicușor Dan a propus ca premier pe Siegfried Mureșan. Acesta a solicitat și un timp de gândire, iar pe 21 septembrie a fost numit oficial prin decret, având la dispoziție 10 zile pentru a forma guvernul.
Între timp, negocierile s-au accentuat, iar Mureșan a anunțat că acceptă propunerea, însă, până la final, guvernul său a fost respins în Parlament la votul din 30 septembrie. La acea dată, a obținut 182 de voturi favorabile, în condițiile în care erau necesare minimum 233 pentru învestire.
Consolidarea poziției partidelor
În luna august, președintele PNL, Ilie Bolojan, a încetat să insiste asupra variantei Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, indicând că va face o nouă propunere în funcție de discuții cu colegii din partid. În acest context, alianța PSD-PNL, formată în noiembrie 2021 și sprijinită de fostul președinte Klaus Iohannis, s-a rupt în aprilie 2026, după cinci ani de coabitare.
În final, după mai multe tentative și negocieri care au durat peste patru luni, niciuna nu a fost consacrată prin învestire de către Parlament. Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, a fost nevoit să accepte eșecul, fiind astfel continuată criza politică din România.
