România păstrează ratingul suveran „BBB-” de la Standard & Poor’s, cu perspectivă negativă, menținând astfel statutul de țară recomandată pentru investiții. Decizia a fost anunțată vineri, 2 octombrie, de Ministerul de Finanțe, în urma recentelor evaluări ale agenției de rating.
Evaluarea performanței fiscale și financiare a României
Standard & Poor’s a confirmat progresele în reducerea deficitului bugetar și în absorbția fondurilor europene, evidențiate în ultimii ani. Pentru anul 2026, agenția estimează că deficitul va scădea la 6,25% din PIB, fiind cu aproape un punct și jumătate procentual mai mic decât în anul precedent.
Rezultatele obținute de România în 2025 și 2026 în consolidarea fiscală au fost considerate semnificative de către S&P. Fondurile din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost absorbite în rate peste 90% pentru granturi și peste 95% pentru împrumuturi, contribuind la menținerea unui nivel solid al veniturilor bugetare și la disciplina cheltuielilor.
Factorii care justifică menținerea ratingului
Ministerul de Finanțe precizează că S&P a evaluat și eforturile în reducerea deficitelor și îmbunătățirea absorbției fondurilor europene. Această evoluție a fost considerată în grafic pentru anul 2026 și a permis păstrarea României în categoria recomandată pentru investiții.
Agenția a menționat totodată avantajele investițiilor publice și progresele în existența unor politici fiscale susținute. România a reușit să evite retrogradarea în categoria junk, dar a păstrat perspectiva negativă pentru viitor, din cauza riscurilor majore identificate în contextul actual.
Riscuri și provocări evidențiate de S&P
Factorii ce pot influența negativ ratingul includ riscurile generate de prelungirea crizei politice și de instabilitatea guvernamentală. Blocajele politice, începând cu criza din aprilie și continuând cu căderea Guvernului Bolojan în mai, pot împiedica formarea unui Executiv cu puteri depline.
Potrivit agenției, lipsa unui cadru bugetar credibil pentru anii 2027–2028 și dificultățile în reducerea deficitului extern, estimat la 7,5% din PIB în 2026 și 7% în 2027, pot accelera deteriorarea finanțelor publice și externe. Costurile de împrumut și nivelul datoriei publice, care urcă estimativ peste 60% din PIB în 2027, crează presiuni suplimentare asupra cheltuielilor cu dobânzile, evaluate la 3,3% din PIB în 2028.
De asemenea, nivelul ridicat al deficitului structural al contului curent, precum și dificultățile în susținerea echilibrului macroeconomic, sunt considerate riscuri suplimentare.
Posibile perspective și condiții pentru stabilizare
S&P a indicat că perspectiva României poate reveni la stabilă dacă deficitele externe și fiscale înregistrează reduceri semnificative. Agenția evidențiază importanța unui plan de politici publice credibil pe termen mediu pentru a stabiliza și îmbunătăți situația fiscală.
Construirea unui buget credibil pentru 2027, bazat pe măsuri clare și sustenabile, rămâne prioritatea principală. România trebuie să mențină disciplina fiscală și consensul politic pentru a evita blocaje ce pot compromite reducerea deficitului și relansarea economică.
Impactul politicii și gestionarea riscurilor
O formare rapidă și susținută a unui guvern stabil este considerată esențială pentru implementarea măsurilor fiscale necesare. Lipsa unui guvern cu puteri depline în următorii ani poate Îngreuna realizarea obiectivelor stabilite de agenție.
S&P avertizează că, în cazul în care procesele politice se vor prelungi sau dacă presiunile externe, precum perturbările pe piața energiei și creșterea inflației, vor afecta deficitul bugetar și balanța de plăți, ratingul României poate fi revizuit în scădere.
Concluzii și perspective pe termen mediu
Menținerea ratingului „BBB-”, cu perspectivă negativă, face ca România să continue să beneficieze de acces la finanțare în condiții favorabile. Cu toate acestea, pentru păstrarea acestei poziții, este nevoie de continuitate în consolidarea fiscală și de stabilitate politică.
Păstrarea încrederii investitorilor și reducerea costurilor de finanțare depind de implementarea unor măsuri consistente și de evitarea blocajelor politice care pot afecta procesul de reformare fiscală și economică.
