Bosnia și Herțegovina a avut alegeri pe 4 octombrie, considerate un regres pentru eforturile de integrare europeană a țării, și au consolidat influența Rusiei și a Statelor Unite în regiune. Primul rezultat important îl reprezintă victoria liderului bosniac sârb Milorad Dodik, în vârstă de 67 de ani, oficializat ca câștigător al acestor alegeri.
Reafirmarea influenței lui Dodik și declarații de campanie
Milorad Dodik, liderul Alianței Social-Democraților Independenți (SNSD), și-a exprimat mulțumirile pentru sprijinul primit, menționând că vizita sa la Kremlin cu cinci zile înainte de alegeri a fost un factor în victoria obținută. În discursul de victorie, el a avertizat că nimeni nu trebuie să-i ceară să-și schimbe politicile.
Referitor la poziția în raport cu Statele Unite, Dodik a declarat că, dacă președintele Donald Trump nu ar fi obținut o victorie răsunătoare în al doilea mandat, el și partidul său ar fi fost “cadavre politice”.
Context politic și controverse
Dodik a avut o prezență dominantă în politica Republicii Srpska, entitate cu majoritate sârbă, care formează, împreună cu Federația Bosniacilor și Croaților, Bosnia și Herțegovina. El promovează o politică de independență pentru Republica Srpska, solicită desființarea instituțiilor centrale și critică posturile înființate după Acordurile de la Dayton, considerându-le un instrument de dominație occidentală.
După războiul din Bosnia, Dodik a fost considerat moderat, opunându-se naționalismului extremist al lui Radovan Karadzic. Însă, în timp, declarațiile și acțiunile sale au devenit mai radicale.
Implicarea în justiție și sancțiuni internaționale
Justiția din Bosnia-Herțegovina l-a condamnat în 2025 la un an de închisoare și șase ani de interdicție pentru ocuparea funcțiilor publice, motivată de nerespectarea deciziilor Înaltului Reprezentant pentru pace de atunci, Christian Schmidt. Pedepsele nu au fost executate niciodată.
Statele Unite i-au impus diverse sancțiuni din 2017. În 2025, acestea au fost ridicate, iar în februarie același an, Dodik a fost primit la Casa Albă de membri ai personalului prezidențial, inclusiv de secretarul de presă Karoline Leavitt, marcând o reluare a dialogului cu Washingtonul.
Legături cu interese economice și implicarea internațională
Există indicii că schimbarea de curs a administrației Trump a fost influențată de interese ale companiei americane AAFS Infrastructure and Energy, care a primit contractul provizoriu pentru construcția conductei de gaze Southern Interconnection în Bosnia și Herțegovina. Acest proiect, evaluat la 1,5 miliarde de dolari, vizează importul de gaze naturale lichefiate din SUA.
UE a pus sub semnul întrebării transparența și concurența în procesul de selecție al companiei responsabile pentru acest proiect, considerând lipsa de claritate în procedură.
Rezultatele alegerilor și influența internațională
Deși numele lui Dodik nu apărea pe buletinele de vot, campania electorală a fost dominată de prezența imaginilor cu fotografia sa, iar alegerile au fost percepute ca un plebiscit pentru susținerea sa.
Prezența la vot a scăzut cu opt puncte procentuale față de alegerile din 2022, ajungând la 42%. Candidaturile pentru funcțiile principale au fost câștigate de candidatul bosniac moderator, Denis Becirovic, de naționalista pro-rusă Zeljka Cvijanovic, și de naționalista croată Darijana Filipovic.
Dodik a celebrat rezultatele și a afirmat că va continua să modeleze viitorul țării, fiind sub supravegherea de aproape a Rusiei și a SUA.
Prim-ministrul Serbiei, aleasă ca reprezentantă a acesteia în președinția tripartită a Bosniei, a fost reelectată cu peste 55% din voturi.
Reacții internaționale și consecințe
Primul stat care l-a felicitat pe Dodik a fost Israelul, prin ministrul de Externe, Gideon Saar.
Rezultatele oficiale sugerează o polarizare în zona, cu președinți și reprezentanți care provin din rândul comunităților majoritare etnic și religios, culminând cu o configurație politică dominată de naționalism.
Dodik continuă să fie o figură centrală a politicii din Bosnia și își exercită influența pe fondul implicării externe, printre care Rusia și SUA.
