La împlinirea a 39 de ani de la victoria istorică a Stelei București în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, 2-0 cu FC Barcelona la loviturile de departajare, legendarul antrenor al echipei, Emerich Ienei (88 ani), a fost contactat pentru a evoca momentele memorabile din seara de la Sevilla.
Antrenorul se afla acasă, dorindu-și o scurtă plimbare, însă ploaia abundentă din Oradea a împiedicat acest lucru. De asemenea, Ienei ar fi dorit să fie alături de foștii săi jucători la Forban pentru a sărbători această aniversare, dar starea sa de sănătate nu i-a permis deplasarea.
REPORTAJ
Marius Lăcătuș a urmărit meciul Inter – Barcelona alături de Steaua ’86 la Forban: „Dacă aveam altă vârstă și nu 22 de ani, n-aș mai executa!”
Emerich Ienei despre triumful Stelei din Cupa Campionilor Europeni 1986: „Un moment unic”
„Este cea mai frumoasă amintire, rămâne un moment unic pentru mine și pentru toți cei care au contribuit la această mare victorie a fotbalului românesc.”
Ienei a aflat că foștii săi jucători s-au reunit la foștiul cantonament de la Forban pentru a marca aniversarea a 39 de ani de la triumful istoric. El a declarat: „Aș fi vrut să fiu prezent, dar, din nefericire, starea mea de sănătate nu-mi permite deplasări dificile.”
Am numeroase amintiri legate de Forban. Îi impulsionam pe jucători, dar asta era necesar. Vreau să-i salut pe toți, să le transmit că-i apreciez și că le mulțumesc pentru tot ce-am realizat împreună.
Cine știe, poate la următoarea aniversare, cea de 40 de ani, mă voi simți mai bine și voi putea fi din nou alături de ei. Vă salut, băieți! Fostul vostru antrenor vă transmite tot binele posibil!”.
Ce amintiri avem legate de Forban? (n.r. râde) Nu sunt prea plăcute, nu se venea la Forban de plăcere. Veneam pentru muncă, antrenamentele erau intense, nu exista timp pentru jocuri.
Am ajuns la concluzia că ne-ar fi fost mult mai greu, dacă nu imposibil, să obținem acele rezultate fără cantonamentele de la Forban. Aveam resursele necesare pentru acea vreme, dar antrenamentele erau extrem de solicitante.
– Marius Lăcătuș