Armata caută zeci de piloți și detalii despre pregătire

0
1

Armata Română își extinde flota aeriană și caută să rezolve problema formării de piloți, în contextul conflictelor din Ucraina și a amenințărilor militare ale Rusiei. În ultimii ani, România a achiziționat și a primit în donație avioane de luptă F-16 și avioane de transport, însă criza de personal specializat persistă, limitând eficiența acestor dotări.

Modernizarea și extinderea flotei aeriene

Din 2016, Ministerul Apărării Naționale a început să înlocuiască avioanele MiG-21, de origine sovietică, cu aparate F-16 americane. În ultimii șapte ani, au fost aduse aproape 40 de avioane de luptă, incluzând donații de la Statele Unite și Olanda. În prezent, Forțele Aeriene dispun de trei escadrile de avioane de luptă, care asigură poliția aeriană națională și participă la misiuni NATO.

Lipsa unui avion-școală pentru formarea piloților

Formarea tinerilor piloți începe pe avioane IAK-52, modernizate în România, și continuă pe IAR-99 Șoim. Însă, de șase ani, compania de stat Avioane Craiova nu a reușit să livreze cele 10 avioane IAR-99 modernizate, contractate în urmă cu mai mult de cinci ani. Datorită acestei întârzieri, tinerii piloți români sunt trimiși în SUA pentru pregătire, dar cu un termen de așteptare de până la doi ani. În plus, pentru formarea intermediară, nu există în prezent un simulator sau avion-școală național pentru pilotajul pe avioane de luptă.

Restructurare și încercări de soluționare

Fostul ministru al apărării Radu Miruță a anunțat recent că Armata va prelua cele cinci aeronave IAR-99 fără componentele lipsă, în condițiile în care compania Avioane Craiova nu a respectat integral contractul. Demersul va permite începerea antrenamentului piloților debutanți, pe aparate în stare parțial funcțională.

Provocări în recrutare și retenție

Salariile piloților militari din România sunt de circa 7.500 lei (aproximativ 1.500 euro) pentru un locotenent, iar orele de zbor plătite variază între 40 și 200 de lei, în funcție de experiență. În ultimii ani, plecările din sistem au încetat să fie masive, dar problema retenției persistă, fiind cauzată de salarii mici și condiții de muncă dificile.

Formarea și calificarea piloților

Procesul de pregătire începe în Brașov, la Academia Forțelor Aeriene, unde absolvenții sunt selectați după probe fizice și examene teoretice. Tinerii ofițeri trebuie să treacă printr-un stagiu de pregătire de cel puțin trei ani pentru a deveni minim calificați pe aeronave F-16.

Pregătirea pentru avioane de luptă și dificultăți logistice

Pentru pilotajul avioanelor de luptă, nu există în România un avion-școală intern, fiind nevoie de trimiterea piloților în SUA. Pregătirea pe avioane precum F-16 durează mai mulți ani, fiind considerată o activitate costisitoare și complexă. Comandorul Mihăiță Marin afirmă că un pilot de F-16 trebuie să fie pregătit cel puțin trei ani pentru a deveni calificat, urmând ca abilitățile să fie dezvoltate ulterior.

Verificări riguroase și condiții speciale

Piloții de avioane supersonice trebuie să treacă verificări medicale foarte stricte, inclusiv teste periodice și analize de sânge, pentru a depista orice semn de infecție sau consum de substanțe. La peste 40 de ani, piloții sunt testați de două ori pe an, iar baremele medicinale au fost relaxate pentru categoriile non-critice, însă nu pentru piloții de F-16.

Investiții în bazele aeriene

Ministerul Apărării investește peste 2,5 miliarde de euro în modernizarea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu, inclusiv pentru construirea unei a doua piste pentru avioanele F-35 și pentru facilități precum hangare, depozite și infrastructură pentru personalul militar străin. În total, planurile de investiții publice în bazele aeriene din România se ridică la aproximativ patru miliarde de euro pentru următorii ani.

Perspective și schimbări în pregătirea aviatorilor

Simona Maierean, adjunct al sistemului de pregătire militară, afirmă că aviația militară s-a îmbunătățit în privința mentalității și a încurajării gândirii critice timp de peste două decenii. Ea susține că infrastructura și programele de antrenament sunt mai prietenoase și mai orientate spre dezvoltarea profesională a viitorilor piloți militari.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.