Prof. univ. dr. Cristian Socol analizează evoluția economică a României sub mandatul Cabinetului Marcel Ciolacu.
„Economia nu trebuie să fie un teren de dispută electorală. Panica nu este justificată, România prezintă reziliență financiară pe termen scurt. Nu există motive serioase de îngrijorare. Pe termen mediu, însă, instabilitatea politică este dăunătoare pentru economia și societatea românească.
a) Din perspectiva macroeconomică:
- Între 2021 și 2024, economia României s-a dezvoltat, fără a intra în recesiune. PIB-ul a crescut de la 242 miliarde euro la 354 miliarde euro, o creștere de 46%.
- România a menținut ritmul de convergență față de media UE27, ajungând la nivelul Poloniei și depășind Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În 2024, România a atins 79% din media UE27 în ceea ce privește PIB-ul pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare.
- Guvernul a preluat cu o rezervă financiară semnificativă (4,6 miliarde euro) în Trezorerie și a lăsat un buffer dublu (10,6 miliarde euro). Fără această rezervă, România ar fi intrat într-o criză de lichiditate.
- Rezervele valutare internaționale ale BNR (aur și valute) au crescut de la 45 miliarde euro la 72 miliarde euro (+60%). Această evoluție a contribuit la stabilitatea cursului de schimb.
- Cursul de schimb leu/euro s-a menținut stabil, leul fiind cea mai stabilă monedă din regiune.
- Datoria externă a crescut ușor, de la 54,9% la 57,5% din PIB. Acoperirea datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare a crescut de la 82,3% la 100,3%, ceea ce este compatibil cu recomandările FMI.
- Deficitul curent a crescut de la 7,3% la 8,3% din PIB. Finanțarea acestuia poate fi optimizată prin atragerea de fonduri europene și investiții străine, pe lângă stimularea producției locale.
- Investițiile publice au crescut de la 59 miliarde lei la 120 miliarde lei, concentrându-se pe modernizarea infrastructurii (autostrăzi, școli, spitale). În 2025, alocarea pentru investiții publice este record, de 149 miliarde lei.
- Deficitul bugetar a variat, de la 9,2% în 2021 la 9,3% în 2024. Conform analizelor anterioare, deficitul se află peste pragul de sustenabilității. Se impune consolidarea fiscal-bugetară (cu un pachet de măsuri suplimentare). Investițiile publice au reprezentat o parte majoră a deficitului bugetar.
- Datoria publică, în raport cu PIB-ul, a crescut de la 48,5% la 54,6% (plus 6,1 puncte procentuale din PIB). Deși sub pragul de 60% de la Maastricht, consolidarea fiscal-bugetară este necesară pentru a inversa tendința crescătoare a datoriei.
- O parte importantă din împrumuturile din ultimii 3 ani au fost alocate pentru rambursarea datoriei vechi (rostogolirea datoriei).
- Stimularea economică a crescut de la 2-3% din PIB la 6-8% din PIB, cu accent pe ajutor de stat și garanții pentru creșterea producției locale.
- Numărul total de angajați a atins un maxim istoric post-decembrist de 5.182.000 în februarie 2025, în creștere cu 178.700 față de noiembrie 2021.
b) Din perspectiva microeconomică:
- Există o activitate economică crescută, cu consum, economisire, creditare și investiții. Depozitele populației au crescut de la 278 miliarde lei la 382 miliarde lei, iar creditele populației au crescut de la 164 miliarde la 193 miliarde lei.
- Sănătatea financiară a economiei a crescut. Îndatorarea totală a companiilor și a populației a scăzut de la 53% la 44,2% în 2024, iar rata creditelor neperformante a scăzut de la 3,35% la 2,41% la finalul anului trecut.