Ce învață elevii despre extremism la istorie? Profesorul: „Aproape nimic!”
„Pe lângă nemulțumirile față de politicieni și partidele principale, mulți tineri nu cunosc istoria, nu înțeleg importanța extremismului, a naționalismului sau populismului. Le lipsește educația civică și juridică”, a declarat Corneliu Riegler, profesor de Istorie la Colegiul Național „George Coșbuc” din București.
Acești tineri sunt ușor de manipulat. Promisiunile de bunuri materiale, precum case la prețuri atractive, nu ar trebui să le stimuleze votul. Cu toate acestea, în democrație, votul lor trebuie respectat. „Problema este de ce am ajuns în această situație, dar asta este o altă discuție”, a continuat profesorul Riegler.
Profesorul explică cum elevii ies din liceu fără cunoștințe istorice de bază și cu o slabă cultură civică. „Materia pentru admitere este cea care concentrează interesul. Aceasta tratează superficial, aproape ignorând aspecte importante din istoria românilor, cum ar fi mișcarea legionară și personalitatea lui Ion Antonescu, teme aproape tabu”.
Profesorii sunt obligați să respecte programa și manualele. „Chiar dacă doresc, nu există timp pentru o abordare aprofundată, pentru a oferi informații detaliate și complexe”, a adăugat profesorul.
Prin urmare, lipsit de cunoștințe solide, un număr important de tineri votează fără a înțelege ideologia politică pe care o susțin.
„Politicienii te vor ușor de manipulat”
Manualele de Istorie sunt adesea incomplete și ineficiente. „Elevii învață doar despre perioada în care Ion Antonescu a condus România, fără detalii despre guvernarea lui”.
Istoria este o materie sensibilă. De-a lungul timpului, regimurile totalitare au încercat să o controleze. „În ultimii ani, există o tendință de diminuare a istoriei pentru a crea indivizi mai ușor de manipulat. Scopul este de a avea cetățeni nepregătiți și vulnerabili la manipulare. Alegerile sunt, de fapt, un concurs de manipulare”.
„La Educație Civică se obțin note maxime”
Profesorul Riegler subliniază că nu doar manualele de Istorie contribuie la lacunele informative. „În clasele a VII-a și a VIII-a, materia Educație Civică, prin care se învață principiile unui stat de drept, are, paradoxal, note foarte mari de 10 pentru toți elevii”.
Ca exemplu, profesorul menționează experiența unei profesoare care a încercat să aprecieze elevii corect, dar a întâmpinat rezistență din partea părinților, fiind nevoită să părăsească școala.
Profesorul consideră că Educație Civică este crucială pentru formarea civică a copiilor.
Tinerii radicalizați online
Sistemul educațional românesc contribuie la succesul manipulatorilor politici, printr-un nivel ridicat de analfabetism funcțional în rândul tineretului. Acest lucru se agravează prin utilizarea intensivă a rețelelor sociale și internetului,unde tinerii sunt expuși la mesaje persuasive,pe care le împărtășesc ușor.
Profesorul Riegler consideră că internetul este un mediu propice pentru răspândirea de teorii conspirationiste și pentru radicalizarea tinerilor. Tinerii, în perioada lor, absorb ușor informații și idei. Internetul le oferă o gamă largă de grupuri și idei politice, printre care și cele extremiste.
Votul în favoarea suveranismului, un act riscant
Bogdan Bucur, sociolog și profesor în cadrul SNSPA București, susține că tinerii au votat candidati suveranisti din cauza unui nivel educațional și cultural scăzut. „Votul pentru suveranism combină deprivarea materială, precaritatea educațională și un consum cultural deficitari”.
Bucur critică starea de abandon a educației și culturii, responsabilități care ar trebui să unească națiunea. „Sistemul educațional este la pământ. Profesorii sunt prost plătiți, iar învățământul este lipsit de motivație. Lipsa educației lasă tinerii vulnerabili la influențele extremiste”.
Bucur consideră fundamentală educația civică și juridică a tinerilor. Aceștia trebuie să înțeleagă ce înseamnă extremismul, naționalismul, populismul si statul de drept. De asemenea, este necesară o înțelegere aprofundată a funcționării instituțiilor statului de drept.
Promisiunile politice pot duce țara spre dictatură
Bucur remarcă lipsa de înțelegere a conceptului de democrație la tineri. „Democrația nu constă doar în votul pentru cel care face promisiuni tentante. Uneori, aceste promisiuni pot conduce țara spre dictatură sau faliment.” Partidele extremiste, populiste sau naționaliste induc o percepție atractivă, dar cu consecințe negative.
Educația civică și juridică sunt esențiale pentru ca cetățenii să voteze conștient, având un spirit critic sănătos.