România se confruntă cu o tendință de creștere a primei de risc și de scădere a apetitulului pentru investiții în lei, pe fondul depreciării leului și al creșterii randamentelor la titlurile de stat. În primele trei săptămâni din octombrie, moneda națională s-a depreciat cu 1,36% față de euro, iar cursul a urcat de la 5,2777 lei la 5,3485 lei.
Deprățirea leului și impactul asupra economiei
Leul s-a depreciat în octombrie cu 7,18 bani, iar această fluctuație se produce într-un context în care Banca Națională a României menține un regim de flotare liberă, dar limitează fluctuațiile mari ale cursului EUR/RON.
Economistul șef al ING Bank, Valentin Tătaru, menționează că o depreciere semnificativă ar crește costul bunurilor importate, influențând inflația și modul în care economia se ajustează. El apreciază că stabilitatea cursului devine o “a doua ancoră nominală” pentru economie, alături de ținta de inflație.
Evaluări ale monedei și compromisuri ale Băncii Naționale
Conform evaluărilor FMI, moneda ar putea fi supraevaluată, dar aceste estimări sunt însoțite de incertitudini mari. Acest lucru plasează BNR în situația de a alege între o depreciere nominală mai accentuată, care ar putea importa inflație, și menținerea cursului stabil, ceea ce ar putea duce la o deteriorare a competitivității costurilor.
România a optat pentru o combinație ce menține stabilitatea cursului, în timp ce salariile au crescut rapid, iar inflația a persistat mai mulți ani. Ajustarea economică pare a fi realizată, dar trebuie să continue, în direcția reducerii inflației și a stimulării investițiilor, proces care necesită timp.
Riscurile și efectele politice asupra fiscalității
Datele statistice arată că ponderea nerezidenților în deținerile de titluri de stat românești a scăzut de la 19,5% la începutul anului la 16,7% în iulie 2026. În 2024, această pondere a fost în jur de 24-25%. Reducerea procentului nu implică automat ieșire de valută, deoarece investitorii pot reinvesti fondurile în alte active locale.
Incertitudinea politică accentuează riscul de creștere a primei de risc. La începutul lunii octombrie, Reuters a semnalat presiuni asupra ratingului suveran, în condițiile unei crize politice și ale unor creșteri rapide ale datoriei publice.
Evoluția randamentelor titlurilor de stat și impactul pe termen lung
Randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au manifestat o evoluție în două etape în septembrie și octombrie. În cea de-a doua jumătate a lunii septembrie, randamentele au crescut semnificativ, de la 6,71% și au urcat peste 7%. După decizia agenției S&P de a menține ratingul României, randamentele au rămas volatile, apropiindu-se de 7%.
Recent, randamentele au crescut la 7,14% și chiar au atins temporar 7,22%, odată cu deprecierea leului. Specialistii indică faptul că, din 2021, randamentul obligațiunilor pe 10 ani a crescut accelerat, depășind 6% în 2022, nivel maxim în ultimul deceniu. Creșterile au fost determinate de presiunile inflaționiste globale, precum și de percepția de risc crescut de către investitori.
Perspective și riscuri ale pieței financiare
Riscurile asociate depășirii unui anumit prag de randament pot influența negativ percepția asupra riscului României. Fiindcă piețele analizează posibilitatea ca România să își poată finanța deficitul fără a-și deteriora ratingul, o evoluție negativă a acestor indicatori ar putea duce la creșterea primei de risc și la scăderea apetitului pentru active în lei.
Există posibilitatea ca aceste tendințe să conducă, în cazul continuării, la retrogradarea ratingului țării în categoria junk, dacă investitorii vor considera riscurile prea mari.
