Formațiunea numită Liga Studenților a preluat puterea în Serbia, după un an și jumătate de existență, în urma înlăturării lui Aleksandar Vucic, care a condus țara pentru 12 ani, fie în calitate de prim-ministru, fie de președinte. Deși formațiunea are în nume cuvântul „student”, toți parlamentarii viitori nu sunt elevi sau studenți.
Contextul social și apariția formațiunii
Formațiunea a fost înființată după tragedia din 1 noiembrie 2024, când acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit, cauzând moartea a 16 persoane. Această incident a declanșat proteste îndreptate împotriva guvernului, acuzat de corupție, și a cerut demisia președintelui Aleksandar Vucic.
Protestele și evoluția lor
Inițial, protestele au avut o amploare redusă: la câteva zile după incident, câteva zeci de persoane au blocat traficul în Novi Sad și Belgrad, pentru un minut pentru fiecare victimă.
În luna ianuarie 2025, protestele au crescut în intensitate. Zeci de mii de persoane, alături de fermieri cu tractoare, au blocat o intersecție majoră din Belgrad, rezultând demisia prim-ministrului de atunci, Milos Vucevic, care era un aliat al lui Vucic.
Activitatea studenților în mișcările sociale
În martie 2025, studenții au condus sute de mii de participanți în cea mai mare manifestație antiguvernamentală din ultimii ani în Belgrad.
Protestatarii au adoptat simbolul unei amprente roșii, reprezentând „sângele” pe care susțineau că guvernul îl are pe mâini.
Facultățile din Serbia au organizat întâlniri și grupuri de lucru pentru strategii media și organizarea de marșuri.
De Ziua aniversării prăbușirii acoperișului, studenții au mers pe jos de la Belgrad la Novi Sad, fiind sprijiniți pe drum de localnici care le-au oferit mâncare.
Formarea listei politice și candidaturi
În mai 2025, a fost discutată constituirea unei entități pentru alegeri, cu ideea de a nu depune liste separate, în colaborare cu opoziția.
Formațiunea și-a oficializat lista electorală pe 9 septembrie 2026, cu numai o lună și jumătate înaintea alegerilor programate în aceeași zi.
Lista a conținut 250 de candidați pentru fiecare mandat de parlamentar, cu condiția ca aceștia să nu fie studenți sau membri anteriori ai Partidului Progresist Sârb, să nu fi deținut funcții publice și să accepte programul politic al formațiunii.
Candidați și condiții
Printre cei propusi s-au numărat profesori universitari, actori, fermieri și un rapper popular.
Primul pe lista studenților a fost cardiologul Ilija Srdanovic, fără ca reprezentanții formațiunii să afirme că acesta ar putea deveni prim-ministru, în caz de victorie.
Provocări și intenții ale noii guvernări
Analiști politici, conform Reuters, se întreabă cum se va descurca Serbia pe scena internațională cu un lider necunoscut până acum.
Există puține detalii despre modul în care formațiunea va implementa promisiunile de a combate corupția, de a înăspri transparența, de a asigura libertatea presei și de a revizui sistemul educațional.
Opozanții criticați de pro-europeni subliniază tăcerea formațiunii privind aderarea la Uniunea Europeană și relațiile cu Kosovo.
De asemenea, unii consideră că declarațiile referitoare la imposibilitatea impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei ridică întrebări despre politica exterioră a viitorului guvern.
Perspectiva asupra reformelor și rezistența birocratică
Firma de consultanță Teneo a afirmat că noua guvernare ar putea începe reforme majore pentru combaterea corupției, reorganizarea instituțiilor publice și desființarea rețelelor de clientelă.
Avertizează însă că rezistența birocratică ar putea duce la instabilitate instituțională pe termen scurt.
