Pavla Holcová, jurnalist de investigație și fondatoare a publicației Investigace.cz din Praga, explică în interviu pentru HotNews modul în care crima organizată, spălarea banilor și manipularea online afectează viața cotidiană a românilor și nu doar. Ea vorbește despre rețelele infracționale ce funcționează ca „supercarteluri” în Europa, despre impactul investițiilor ilegale în piața imobiliară și despre legăturile dintre bani și politică în regiune.
Rețelele criminale și „supercartelurile” în Europa
Holcová afirmă că, în Europa, criminalitatea organizată a devenit mai sofisticată, uneori cooperând în cadrul a ceea ce numește „supercartel”. Aceste grupuri coordonează traficul de droguri, crăpând mai multe granițe și teritorii pentru a-și maximiza profitul și a-și extinde operațiunile. Ea spune că aceste rețele pun banii în fonduri comune pentru a negocia prețuri mai bune și pentru a cumpăra droguri în cantități mari, achiziții realizate prin porturi precum Anvers, Rotterdam și Constanța, dar și prin noi porturi din Norvegia sau Danemarca, unde porturile nu au fost neapărat pregătite pentru astfel de volume.
Holcová menționează utilizarea metodei trocului, prin care se face schimb direct de cocaină contra armament, evitând astfel sistemele financiare și dificultățile în oprirea acestor tranzacții. Aceste tendințe demonstrează că, în ciuda măsurilor, crima organizată își menține și chiar își intensifică influența.
Spălarea banilor și piața imobiliară
Jurnalista subliniază că cea mai eficientă metodă de spălare a banilor rămâne investiția în proprietăți imobiliare. În țări cu stat de drept consolidat, cum sunt Regatul Unit și alte părți din Europa Centrală, banii proveniți din activități infracționale ajung să fie investiți în piața imobiliară. Acest fenomen conduce la creșterea prețurilor și la inaccesibilitatea pentru cetățeni obișnuiți, iar proprietățile se golește sau sunt închiriate temporar.
Holcová face legătura între această situație și creșterea prețurilor, ceea ce alimentază bulele imobiliare, în timp ce cetățenii rămân în impas, așteptând ca prețurile să scadă. Ea afirmă că aceste fonduri ilegale deturnate de către infractori sunt agenți principali în menținerea pieței locale în stagnare.
Băncile, partidele și politică, ca afacere
În privința legăturii dintre bani și politică, jurnalista vorbește despre fenomenul „partidelor SRL” în regiune, un termen folosit pentru a indica modul în care multe partide acționează ca întreprinderi comerciale, orientate spre îmbogățire. În cazul României, Holcová menționează implicarea resurselor financiare în campanii, precum cea a lui Călin Georgescu, și conectarea între susținători plătiți și propagandă pe platforme ca TikTok.
Ea adaugă că în Serbia, legăturile între criminalitate, politică și bani sunt foarte bine documentate, exemplificând cu modul în care sistemul politic a devenit complicele rețelelor infracționale, transformând aproape politica în business.
Pericolul radiației financiare și influența mass-media publică
Holcová atrage atenția asupra riscului de subminare a mass-mediei publice în Cehia, dacă finanțarea acesteia va fi transferată de la contribuțiile cetățenilor către bugetul de stat. Ea considera că această schimbare ar permite politicienilor să își exercite control asupra radiodifuzorilor, afectând independența și calitatea informației disponibile publicului.
Potrivit ei, o mass-media publică puternică joacă un rol esențial în furnizarea de informații locale și de calitate și în asigurarea unui control asupra dezinformării.
Continuarea investigațiilor după asasinatul Ján Kuciak
Holcová povestește despre determinarea sa de a continua investigațiile după asasinatul colegului său, Ján Kuciak, în 2018. Ea afirmă că dorea să transmită un mesaj clar că uciderea unui jurnalist nu trebuie să se termine cu tăcerea, ci trebuie să fie urmată de mobilizare și investigații. Aceasta consideră că permiterea ca astfel de crime să treacă neobservate ar însemna încurajarea altor actori să recurgă la violență.
Siguranța și sănătatea mintală a jurnalistului de investigație
Holcová recunoaște pericolul posibilelor amenințări și explică resorturile sale de a-și proteja sănătatea mintală, precum renunțarea la rețelele sociale și practicarea activităților sportive. Ea accentuează importanța stabilirii unor limite pentru a trăi o viață normală și a nu lăsa teama să pună stăpânire pe personalul jurnalistic.
Manipularea în era digitală și educația media
Jurnalista afirmă că inteligența artificială poate fi un instrument util, dar și o piedică, în funcție de utilizare. În plus, subliniază faptul că informațiile trebuie să fie plătite, pentru a nu fi tratate ca fiind gratuite, iar oamenii trebuie să fie conștienți că tot ce primit în mediul online poate fi folosit pentru manipulare.
Holcová avertizează că, în cazul în care datele personale sunt controlate de națiuni precum Rusia, riscul manipulării prin campanii de dezinformare devine mai mare. Ea recomandă utilizarea de servicii plătite și măsuri de protecție, precum VPN și platforme de comunicare criptate.
Rolul cititorului în combaterea dezinformării
La final, Holcová face apel la cititori să citească mai mult și să acorde atenție surselor de informație, argumentând că plătește pentru știri și că acestea sunt fundamentale pentru funcționarea sănătoasă a democratiei. Ea consideră că lipsa interesului public pentru investigații slăbește postura jurnalismului de investigație, iar renunțarea la această profesie ar putea duce la o societate mai vulnerabilă în fața manipularii.
