Arheologii de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia au descoperit noi vestigii ale porților care au facilitat accesul în castrul roman de la Apulum și în fortificația medievală a orașului. Cercetările din 2026, realizate pe bastionul Sfântul Ioan de Capistrano, au scos la lumină fundația unui turn al porții principale a castrului Legiunii a XIII-a Gemina, precum și elemente ale ansamblului medieval asociat cu intrarea lui Mihai Viteazul, din 1 noiembrie 1599. Descoperirile oferă indicații cruciale pentru reconstituirea unor structuri dispărute din peisajul istoric al orașului Alba Iulia.
Trei porți diferite, pe același amplasament
Cercetările au confirmat existența a trei porți construite succesiv pe același teren, din epoci istorice diferite. Zona are o semnificație specială deoarece, pe același aliniament, au fost ridicate Porta Praetoria, intrarea principală în castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina, Poarta medievală Sfântul Gheorghe și Poarta Carol, cunoscută drept Poarta a III-a.
Porțile au fost construite peste timp, nivelurile fiind suprapuse și reutilizate, reflectând transformările urbanistice prin care a trecut orașul în aproape 2.000 de ani. S-au descoperit inclusiv vestigii ale unui turn medieval folosit ca temniță, de dimensiuni semnificative, cu un turn rectangular și o barbacană circulară de protecție.
Săpăturile din 2026 au extins zona cercetată pentru documentare, comparând descoperirile cu planul cetății realizat în 1711 de Giovanni Morando Visconti. Descoperirile au relevat și însemnătatea nivelurilor mai vechi, din perioada romană și medievală, ce pot explica transformările structurale ale zonei.
Restituirea porții romane a Legiunii a XIII-a Gemina
Una dintre cele mai valoroase descoperiri este fundația turnului sudic al porții principale a castrului roman de la Apulum. Aceasta a fost identificată la circa patru metri adâncime și oferă parametrii pentru reconstrucția formei și proporțiilor vechii intrări.
Porta Praetoria, principalul punct de acces în castru, avea funcție atât militară, cât și simbolică. Se afla pe latura estică a fortificației, fiind orientată spre drumul roman nord-sud, care conecta orașul civil cu sediul guvernatorilor. În cercetări anterioare s-au descoperit elemente asemănătoare, precum Porta Principalis Dextra, restaurată după descoperire.
Castrul avea un plan patrulater, cu ziduri de circa doi metri grosime și peste șapte metri înălțime, construit din blocuri de calcar fasonate prin tehnica opus quadratum. Accesul se făcea prin patru porți, fiecare poziționată simetric, conectate de o rețea de drumuri interioare și principale clădiri militare, precum principia (clădirea comandamentului), barăci militare și băile de tip roman hypocaustum.
S-au identificat și alte vestigii, printre care palestra (locul de antrenament al soldaților) și șoselele interioare Via Praetoria și Via Sagularis. În plus, săpăturile au scos la iveală relicve din diferite perioade, inclusiv o statuetă a lui Hercules, cărămizi cu ștampile ale Legiunii a XIII-a Gemina și piese din marmură destinate acoperișului palestra.
Poarta Sfântul Gheorghe și legătura cu Mihai Viteazul
Poarta medievală Sfântul Gheorghe, construită pe același amplasament cu intrarea estică a fortificației romane, indică continuitate în folosirea aceluiași punct de acces pe aproape două milenii. Structura portului include un turn și o barbacană circulară, accesibile dinspre nord-est.
Din punct de vedere istoric, poarta are o însemnătate majoră datorită faptului că a fost punctul de intrare a lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului, la 1 noiembrie 1599. Evenimentul a fost popularizat în secolul al XIX-lea, dar descoperirile arheologice recente confirmă această istorie, legând construcția medievală de cea romană, prin suprapuneri și reutilizări de structuri.
Arheologii intenționează să realizeze reconstrucții grafice ale portii și a ansamblului medieval, pentru o mai bună reprezentare a aspectului inițial. Documentația și vestigiile existente permit o interpretare mai exactă a acestei porți, care a avut un rol central în istoria orașului.
Continuarea cercetărilor și proiectele viitoare
Proiectul de cercetare se va extinde în 2027, incluzând și un eveniment de tip „Porțile Deschise ale Mileniilor”, desfășurat pentru a implica comunitatea și a promova patrimoniul local.
Organizat în aceeași perioadă, evenimentul din octombrie 2026 a permis publicului vizualizarea și înțelegerea procesului de identificare și documentare a vestigiilor arheologice. Zona cercetată are potențialul de a deveni un traseu turistic ce include perioadele romană, medievală și timpurile habsburgice.
Obiectivele viitoare vizează conservarea și integrarea vestigiilor în circuitul cultural, pentru a permite vizitarea și păstrarea patrimoniului istoric. Documentarea și protejarea descoperirilor rămân priorități pentru continuarea cercetărilor în anii următori.
