Emilian Hulubei, președintele Asociației Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori (AFAN), a anunțat că în 2026 au fost înregistrate aproximativ 500 de litigii legate de restanțe și probleme financiare în fotbalul românesc. În ultimele două luni ale anului, numărul cererilor de reglementare a conflictelor crește adesea, din cauza sezonului de sărbători și a promisiunilor neîndeplinite către jucători.
Situația financiară a cluburilor din Superliga
Emilian Hulubei a explicat că UTA se află în concordat preventiv, având doar datoriile către ANAF eșalonate. Clubul încearcă să plătească restanțele către jucători, iar de comun acord, unii fotbaliști și-au primit deja o parte din bani, în condiții de eșalonare. În cazul în care jucătorii refuzau această soluție, riscul era ca clubul să intre în insolvență, fără posibilitatea de recuperare a sumelor.
El a menționat că CFR Cluj a intrat în insolvență, ceea ce limitează posibilitatea de a se mai desface litigii, în afara celor civile. Oțelul mai are probleme financiare, iar la Voluntari există întârzieri minore la plăți.
De asemenea, Sepsi și Csikszereda nu și-au achitat integral bonusurile de promovare. În privința datoriilor, se vehiculează că UTA, Petrolul, CFR Cluj și Oțelul se pot confrunta cu depunctări în viitor, din cauza restanțelor.
Insolvența și procedurile financiare
Două cluburi din Liga 1, Petrolul și CFR Cluj, se află în insolvență. Oțelul și UTA sunt în concordat preventiv, o măsură legală menită să evite falimentul. Cluburile depun eforturi pentru a limita impactul financiar și pentru a respecta obligațiile către jucători și alte creditori.
Hulubei a punctat că, în caz de insolvență, cluburile ar trebui să plătească rapid datoriile curente, însă în România există situații în care această regulă nu este respectată. El a explicat că dacă jucătorii nevărsați pot solicita în instanță falimentul clubului, fiind obligați astfel să primească plățile restante, pentru a evita situații de dezechilibru economic.
Veniturile din drepturile TV și perspectivele financiare
Vineri urmează să intre o tranșă de bani din drepturile TV, ceea ce va permite cluburilor din Superliga să-și acopere o parte din datoriile acumulate. Reprezentantul AFAN a afirmat că majoritatea cluburilor din Liga 1 vor putea astfel să-și rezolve problemele financiare.
Hulubei a menționat că, pentru cluburile aflate în insolvență, plata datoriilor este obligatorie, iar în caz contrar, pot urma sancțiuni precum depunctări. El a subliniat că, în România, situația nu se respectă întotdeauna, fiind riscul ca cluburile să treacă peste procedurile legale de plăți urgente.
Impactul asupra eșaloanelor inferioare și riscul de rectificare bugetară
Liga a 2-a și Liga a 3-a sunt mai vulnerabile, deoarece nu beneficiază de sume importante din drepturile TV. Hulubei a afirmat că cele 11 echipe din aceste ligi sunt finanțate în mare parte din bani publici. În cazul unor rectificări bugetare, banii pentru salarii și funcționare pot fi tăiați, ceea ce riscă destabilizarea acestor echipe.
El a atras atenția că lipsa fondurilor și riscurile bugetare pot duce la incapacitatea de a plăti salarii și bonusuri, iar situațiile de dificultate financiară pot afecta și juniorii și fotbalul feminin, pentru care AFAN a angajat personal suplimentar pentru gestionare.
Fondul FIFA pentru fotbaliți afectați de insolvență
Hulubei a explicat funcționarea fondului FIFA, creat pentru a sprijini jucătorii ale căror cluburi s-au desființat, au intrat în insolvență sau sunt în faliment. În perioada 2019-2022, fondul a avut un buget total de 3 milioane de euro în primul an, crescut ulterior la 4 milioane, iar în prezent sumele totale alocate ajung la 5 milioane pe an, adică 20 milioane de euro în patru ani.
Banii sunt distribuiți în funcție de cererile depuse de jucători și de un algoritm specific, procentul fiecăruia fiind calculat proporțional cu cererile globale. În ultimii trei ani, reprezentanții din România au avut venituri aproape integrale din fond, cel mai mic fiind de circa 9.000 de euro, iar cel mai mare de peste 75.000 de euro.
Hulubei a menționat că, pentru gestionarea situației, AFAN și autoritățile de la noi se organizează pentru a ajuta jucătorii să depună cereri la fondul FIFA, fiind o resursă importantă pentru fotbaliștii păcăliți de echipele în insolvență sau faliment.
În final, președintele AFAN a subliniat că problematicile financiare din fotbalul românesc persistă, iar măsurile referitoare la drepturile TV și fondurile internaționale pot ajuta la ameliorarea situației jucătorilor aflați în dificultate.
