**Cataracta, afecțiune legată de îmbătrânire, poate apărea încă din jurul vârstei de 40 de ani, iar simptomele pot fi subtile, fiind adesea ignorate până în stadii avansate.** În România, numărul operațiilor de cataractă raportat la populație în 2023 este de 389,4 la suta de mii de locuitori, situând țara pe ultimul loc în Uniunea Europeană în acest clasament, potrivit datelor Eurostat.
Primele semne și evoluția cataractei
Cataracta apare atunci când cristalinul, lentila naturală a ochiului, devine opac și își pierde transparența. Aceasta se instalează lent, pe măsură ce proteinele din cristalin își schimbă structura și acumulează aglomerări, reducând vizibilitatea. În stadiile incipiente, simptomele pot include dificultăți în condusul de noapte, culori mai șterse și nevoie de mai multă lumină pentru citit.
Importanța controalelor oftalmologice periodice
Modificările vederii asociate cu cataracta pot fi confundate cu procesul normal de îmbătrânire, de aceea controalele periodice sunt esențiale, chiar și fără simptome evidente. O evaluare completă poate identifica și alte afecțiuni oculare, unele pot produce pierderi ireversibile ale vederii dacă nu sunt diagnosticate precoce.
Elena Avram, medic primar oftalmolog specializat în oftalmogenetică, subliniază că testarea ar trebui să depășească simpla măsurare a dioptriilor, deoarece refractometria reprezintă doar 10% din totalul consultului.
Consecințele neglijării simptomelor
Persoanele afectate pot ajunge la medic abia după ce vederea le este grav afectată. Diagnosticul în stadiu incipient permite adoptarea unor măsuri pentru întârzirea sau prevenirea progresiei.
O problemă frecvent întâlnită este prejudecata că dificultățile vizuale de noapte sunt normale odată cu vârsta, ceea ce amână adesea testarea și tratamentul adecvat.
Dificultăți în condiții de lumină slabă și percepție alterată a imaginilor
Un semn tipic al cataractei devine evident în timpul condusului de noapte, când lumina farurilor sau semnalizarea rutieră produce halouri și senzația de lumină dispersată. Mulți evită condusul nocturn fără a realiza că problemele țin de opacifierea cristalinului.
Chiar și în cazul unor teste de acuitate vizuală aparent normale, percepția contrastelor și claritatea imaginilor pot fi compromise, cauzate fie de cataractă, fie de alte condiții precum sindromul de ochi uscat sau prezbiopie.
Prezbiopia, o condiție frecventă după 40 de ani, determină nevoie de ochelari de citit, iar schimbările frecvente ale rețetei pot semnala începuul unui proces de opacifiere a cristalinului, mai ales dacă necesitatea de corecție pentru distanță apare și ea.
Percepția culorilor și schimbările în mod de vedere
Debutul cataractei poate schimba modul în care percepem culorile, culorile devin mai șterse sau cu tonuri gălbui și maronii, asemeni unei fotografii sepia.
Intervalul recomandat pentru controale periodice începând cu 40 de ani variază în funcție de factorii de risc, dar orice modificare persistentă a vederii trebuie evaluată prompt.
Când simptomele devin severe, intervenția chirurgică este în general recomandată pentru restabilirea vederii. Aceasta constă în înlocuirea cristalinului opacificat cu unul artificial, fiind o procedură sigură și eficientă, dar rezultatul depinde și de prezența altor afecțiuni oculare.
**Deși unele forme de afectare vizuală pot fi temporare sau tratabile cu ochelari, identificarea precoce a cataractei este crucială pentru evitarea pierderii vederii.**
