
Un nou studiu asupra medicamentului baxdrostat indică rezultate promițătoare pentru tratarea hipertensiunii cauzate de hiperaldosteronism primar, fiind observată scădere durabilă a tensiunii arteriale chiar și după întreruperea administrării. Cu toate că eșantionul a fost restrâns, cercetările sugerează că medicamentul poate avea un impact important asupra mecanismelor biologice implicate în această formă de hipertensiune.
Intervenție și rezultate preliminare
Studiul a implicat 14 pacienți cu hipertensiune asociată hiperaldosteronismului primar. Participanții au urmat un tratament de trei luni cu baxdrostat, după care au continuat administrarea medicamentului pentru până la 12 luni, apoi au întrerupt tratamentul. Rezultatele au arătat că valorile tensiunii arteriale au rămas scăzute și la doi ani după oprirea medicamentului.
Profesorul Morris Brown, coordonatorul studiului și specialist în hipertensiune la Queen Mary University of London, a declarat că aproape un sfert dintre participanți au reușit să renunțe complet la alte forme de tratament, obținând valori normale ale tensiunii arteriale. Concluziile au fost publicate în revista New England Journal of Medicine.
Potențialul mecanism de acțiune al baxdrostat
Echipa de cercetare investighează motivul pentru care efectele medicației persistă după încetarea tratamentului. Una dintre ipoteze sugerează că baxdrostat ar putea distruge selectiv celulele glandelor suprarenale responsabile de producția excesivă de aldosteron, hormonul implicat în hipertensiune.
Profesorul Morris Brown a explicat că, în experimentele pe șoareci, eliminarea genei necesare producerii aldosteronului a dus la dispariția celulelor responsabile pentru secreție. Se crede că mecanismul ar putea fi similar cu cel declanșat de baxdrostat, prin creșterea nivelului de specii reactive de oxigen, care ar putea distruge selectiv aceste celule.
Aceasta teorie necesită însă verificări suplimentare. Cercetările în laborator continuă pentru a confirma dacă această distrugere selectivă explică efectele pe termen lung.
Următorii pași pentru dezvoltarea medicamentului
Un studiu mai amplu, aflat în derulare, va stabili mai precis frecvența acestui efect durabil și durata sa. Profesorul Mason Freeman de la Harvard University a precizat că nu se poate afirma încă dacă unii participanți au fost definitiv vindecați.
Dacă rezultatele vor fi confirmate, tratamentul cu baxdrostat ar putea modifica abordarea în cazul hiperaldosteronismului primar. În locul intervențiilor chirurgicale și al procedurilor invazive, pacienții ar putea beneficia inițial de tratament cu inhibitori ai sintezei aldosteronului. Acest lucru ar putea facilita o diagnosticare mai rapidă și mai precisă a celor care au nevoie de intervenție suplimentară.
Rezultatele studiului indică o posibilitate de abordare mai puțin invazivă a acestei forme de hipertensiune, dar încă este nevoie de cercetări suplimentare pentru a valida aceste descoperiri.
