Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat luni, la Parlament, că partidul său intenționează să depună o moțiune de cenzură dacă Guvernul va angaja răspunderea pe reforma administrativ-teritorială. Politicianul a subliniat că această temă trebuie să urmeze parcursul legislativ normal în legislativ, pentru a asigura o dezbatere adecvată.
Poziția AUR privind reforma administrativ-teritorială
Petrișor Peiu a declarat că AUR nu susține angajarea răspunderii Guvernului pe această temă. El a spus că reforma trebuie discutată în Parlament și că nu consideră urgentă această modificare. Conform acestuia, reforma ar putea intra în vigoare începând cu septembrie 2028, ceea ce face ca termenul de aplicare să nu fie unul urgent.
Liderul senatorilor a criticat și propunerea de reorganizare care vizează doar localitățile cu un număr redus de locuitori, considerând că reformarea trebuie să includă toate nivelurile administrației publice, inclusiv Bucureștiul. El a menționat că, în loc să se vizeze reorganizarea a circa 700.000 de locuitori răspândiți în 479 de localități, însăși capitala, cu cele șapte administrații, ar trebui inclusă într-o reorganizare mai amplă.
Critici asupra concentrației reformei
Peiu a afirmat că proiectul actual vizează o reducere „de două sectoare din București” în cazul celor 479 de localități, ceea ce consideră insuficient pentru o reformă națională de amploare. El a adăugat că decizia de reorganizare trebuie să fie una cu consens parlamentar, dat fiind nivelul de fragmentare politică actual.
Liderul senatorilor AUR a mai spus că un astfel de subiect nu poate fi decis exclusiv de un partid cu aproximativ 20% din susținere, referindu-se implicit la PSD, și că reforma trebuie să fie rezultatul unui acord larg în Parlament.
Inițiative și propuneri din partea PSD
Președintele social-democraților, Sorin Grindeanu, a propus premierului Luca Niculescu să angajeze răspunderea Guvernului pentru reforma administrativ-teritorială și reorganizarea guvernamentală.
De asemenea, europarlamentarul PSD, Dragoș Benea, a anunțat că a fost constituit un grup de lucru pentru fundamentarea reformei administrative. În cadrul acestuia, au fost identificate șase criterii pentru crearea unei „matrice a sustenabilității”, care va include un algoritm de punctare pentru evaluarea unităților administrativ-teritoriale.
Potrivit lui Benea, modificările au ca scop pregătirea pentru următorul cadru financiar multianual 2028-2034 al Uniunii Europene. El a menționat că în România există peste 450 de unități administrative cu mai puțin de 1.500 de locuitori și peste 1.100 cu până la 3.000 de locuitori. De asemenea, 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, însă au administrații considerate „bugetofage”, de nivel „orășenesc”.
Aceste cifre evidențiază complexitatea și fragmentarea sistemului administrativ din țară, aspecte vizate de proiectele în dezbatere.
