NASA a încheiat o misiune simulată pe Marte după mai bine de un an petrecut într-un habitat din Houston, Texas. Patru ingineri au ieșit din habitat pe 31 octombrie 2026, după 378 de zile într-un mediu replicând condițiile unei expediții spre Planeta Roșie. Experimentul urmărește studiul impactului izolării, resurselor limitate și întârzierilor de comunicare asupra echipei.
Organizarea misiunii simulate
Habitatul, de 158 de metri pătrați, a fost construit prin imprimare 3D și amplasat la Centrul Spațial Johnson. În interior, echipajul a desfășurat activități care reflectă responsabilitățile unui echipaj marțian, incluzând cultivarea plantelor, efectuarea de experimente și ieșiri simulate pe „suprafața planetei”.
Simularea întârzierilor de comunicare cu Pământul a presupus mesaje a căror timp de tranziție varia între 13 și 22 de minute, în funcție de distanța dintre cele două planete. Ultima provocare a fost o perioadă de două săptămâni în care comunicațiile au fost complet întrerupte, simulând fenomenul de blocare a semnalului când Soarele se interpune între Pământ și Marte.
Rolul lui Matthew Montgomery în proiect
Matthew Montgomery, specialist în proiectarea echipamentelor, a răspuns de activitățile științifice. Cu experiență în cultivarea plantelor în medii închise, el a coordonat creșterea legumelor precum frunze verzi, ardei și roșii, pe care le-a considerat importante atât pentru dieta echipajului, cât și pentru menținerea stării de bine.
Montgomery a analizat mostre de roci colectate pe parcursul simulării, precum și minerale, pentru a studia trecutul geologic al planetei. Colectarea și examinarea carotelor de rocă au fost incluse în activitățile lor, pentru a putea evalua structura și evoluția geologică a Marte.
Determinarea relațiilor în izolarea îndelungată
Participanții au petrecut mai mult de un an în spațiul restrâns, activitățile fiind planificate pentru a sprijini dinamica echipei. Membrii au fost selectați după o pregătire comună, inclusiv o expediție de iarnă în Wyoming, pentru a testa colaborarea în condiții de stress.
După această experiență, ei au avut alte cinci săptămâni de pregătire pentru a consolida comunicarea și gestionarea situațiilor tensionate. Potrivit lui Montgomery, relațiile în cadrul echipei au rămas bune, conflictele fiind rare, datorită cunoașterii și colaborării avansate.
Perioada de întrerupere a comunicațiilor
Întreruperea temporară a comunicațiilor a fost un test major. Echipajul s-a pregătit timp de o lună pentru cei 14 zile în care nu a avut contact cu centrul de control. În această perioadă, au stabilit proceduri și program zilnic, asigurându-se că pot răspunde la situații de urgență.
Au fost pregătite planuri de intervenție și siguranță, pentru a putea reacționa independent, în cazul în care s-ar fi ivit probleme majore. Participanții au fost instruiți să gestioneze situații fără sprijin din exterior, simulând realitatea unei misiuni spațiale îndepărtate.
