Uniunea Europeană a deschis un proces legal împotriva companiilor IBM, Atos și Leonardo, acuzate de întârzieri în dezvoltarea sistemului digital de control al frontierelor, Entry/Exit System (EES). Acțiunea a fost depusă pe 22 decembrie 2025, în urma problemelor tehnice și întârzierilor în implementarea proiectului, conform documentelor financiare ale eu-LISA.
Companiile vizate și motivele procesului
Procesul vizează un consorțiu format din IBM, Atos și Leonardo, responsabil pentru infrastructura sistemului EES. Acestea au fost cele care au dezvoltat și întreținut componentele centrale ale sistemului, unul dintre cele mai mari proiecte de digitalizare a frontierei europene.
eu-LISA a decis să utilizeze măsuri contractuale și juridice pentru protejarea intereselor sale, după dificultățile întâmpinate în livrare. Procesul a fost inițiat în instanța din Estonia, țară în care are sediul agenția europeană. Potrivit unor informații publicate anterior, corespondența între consorțiu și autoritatea europeană indică neînțelegeri privind termenele de livrare și penalitățile aplicate.
Contractul pentru dezvoltarea sistemului a fost atribuit în 2019, iar valoarea sa a crescut pe măsură ce proiectul a întâmpinat dificultăți. În prezent, eu-LISA afirmă că sistemul este operațional și că acțiunea juridică nu afectează funcționarea curentă a serviciilor. Comisia Europeană a confirmat că nu este parte în proces și că disputa se referă la întârzierile anterioare.
Reprezentanții Atos au refuzat să comenteze, în timp ce IBM și Leonardo au fost contactate pentru explicații. Procesul vizează exclusiv etapa de dezvoltare, nu funcționarea actuală a sistemului.
Problemele de implementare și efectele asupra călătorilor
Sistemul Entry/Exit System a fost conceput pentru a digitaliza procesul de verificare la frontieră, înlocuind treptat ștampilele manuale cu înregistrări digitale. Acesta colectează date biometrice, inclusiv fotografii faciale și amprente, pentru verificarea identității și a duratei de ședere.
Implementarea sistemului a generat dificultăți majore în mai multe aeroporturi europene. Mai multe terminale biometrice au înregistrat defecțiuni și întârzieri, ceea ce a dus la timpi de așteptare de până la trei ore în perioadele aglomerate. În unele cazuri, pasagerii au pierdut zboruri din cauza întârzierilor la controlul pașapoartelor.
Nu doar aeroporturile au fost afectate. Punctele de frontieră terestre, mai ales în zonele turistice, au cunoscut aglomerație, probleme care au fost raportate chiar și în Grecia. Autoritățile au fost nevoite să adapteze temporar procedurile pentru a reduce întârzierile.
Impactul asupra cetățenilor români și al altor călători
Sistemul EES se aplică persoanelor din țări terțe care efectuează șederi scurte în statele participante. În cadrul spațiului Schengen, românii, fiind cetățeni ai Uniunii Europene, nu trebuie să treacă prin verificări biometrice la trecerea cu documente românești.
Cei din afara Uniunii și spațiului Schengen, care nu au o excepție legală, trebuie însă să urmeze procedurile digitale de înregistrare. Acestea presupun verificarea documentelor de călătorie și colectarea datelor biometrice la prima trecere, ulterior sistemul calculând automat perioada de ședere și eventualele depășiri ale duratei permise.
Digitalizarea frontierelor include și alte sisteme de verificare a călătorilor, ceea ce a dus la dezbateri privind protecția datelor personale. Discuțiile între Uniunea Europeană și Statele Unite privind accesul la informațiile biometrice au fost cunoscute anterior, iar procesul deschis acum împotriva companiilor semnalează și riscuri legate de responsabilitatea acestora în dezvoltarea infrastructurilor critice.
În prezent, nu au fost făcute publice toate detaliile despre pretențiile financiare formulate de eu-LISA în proces. Instanța din Estonia urmează să stabilească responsabilitățile companiilor implicate.
Procesul privind întârzierile în dezvoltarea sistemului EES evidențiază dificultățile și problemele întâmpinate în implementarea unor proiecte tehnologice de scară largă, mai ales cele care trebuie să funcționeze în mai multe țări și să gestioneze volume imense de date și călători.
