
Vârsta înscrisă în buletin nu reflectă întru totul starea de sănătate a unei persoane. O echipă de cercetători a dezvoltat un algoritm bazat pe inteligență artificială capabil să estimeze cu acuratețe vârsta biologică a unui individ, utilizând exclusiv un selfie. Noua tehnologie, numită FaceAge, ar putea deveni un instrument esențial în diagnosticarea şi personalizarea tratamentelor medicale, mai ales în oncologie.
Un algoritm ce depășește limitele ridurilor și al părului alb
Publicat în revista ştiinţifică The Lancet Digital Health, studiul demonstrează că FaceAge este un algoritm de tip „învățare profundă” antrenat pe mii de imagini ale persoanelor adulte. El nu se limitează la caracteristicile vizibile precum ridurile sau căderea părului, ci analizează modificări subtile în tonusul feței, simetrie şi alte semne fine ale îmbătrânirii biologice.
Aplicația a fost testată pe 6.196 de pacienți diagnosticați cu cancer, din Statele Unite și Olanda, înainte de radioterapie. Rezultatul? Pacienții cu tumori maligne au prezentat, în medie, o vârstă biologică cu 4,79 ani mai mare decât vârsta lor cronologică. Persoanele cu o vârstă biologică peste 85 de ani au avut un risc semnificativ mai crescut de deces în următoarele șase luni.
Inteligenţa artificială în sprijinul deciziilor medicale cruciale
Cercetătorii subliniază că această tehnologie ar putea ajuta medicii să ia decizii mai bine fundamentate în ceea ce privește tratamentele, mai ales în oncologie sau în intervenții chirurgicale complexe. Un pacient de 75 de ani cu o vârstă biologică de 65 de ani ar putea suporta o radioterapie agresivă, în timp ce un pacient de 60 de ani cu o vârstă biologică de 70 de ani ar putea necesita o abordare mai blândă.
„FaceAge ar putea deveni un biomarker obiectiv în tratamentele oncologice. Ne poate ajuta să alegem terapii mai sigure și personalizate pentru pacienți,” a declarat dr. Raymond Mak, coautor al studiului și oncolog.
Într-un test, algoritmul a estimat că actorul Paul Rudd avea o vârstă biologică de 43 de ani într-o fotografie realizată când acesta avea 50 de ani – confirmând, ironic, reputația sa de „om etern”.
Precizie superioară față de expertiza umană, dar și provocări etice
Un alt experiment a implicat opt medici oncologi care au fost solicitați să prevadă decesul pacienților aflați în faze terminale, pe baza fotografiilor. Acuratețea lor a fost aproape aleatoare. Cu ajutorul datelor oferite de FaceAge, capacitatea lor de predicție s-a îmbunătățit substantial.
Totuși, această tehnologie ridică şi preocupări etice. Există temerile că ar putea fi utilizate în afara domeniului medical, de exemplu, de companii de asigurări sau angajatori, pentru a evalua riscurile unui individ. Unul dintre cercetători a evidenţiat necesitatea unor limite clar definite: „Este esenţial ca aceste tehnologii să fie folosite strict în beneficiul pacientului.”
Echipa continuă să dezvolte o nouă versiune a algoritmului, antrenat pe un număr mai mare de pacienți, pentru a îmbunătăți acuratețea și diversitatea datelor prelucrate.














