Dezamăgiri și frustrare
„Îi spunem «marele calmar», deoarece tentaculele sale se întind peste tot. Doar cei de la vârf prosperă. Democrația pare doar o denumire. Suntem încă sub o formă subtilă de regim, în toate ce contează”, declară Dragoș, un șofer de taxi născut înainte de Revoluția din 1989.
Această percepție este răspândită. Localnicii manifestă nemulțumire față de politicienii care, în opinia lor, au abandonat idealurile naționale.
Nemulțumirea este îndreptată, în special, către funcționarii legați de partidele vechi, care adesea favorizează relațiile personale în numirea în funcții publice sau în atribuirea unor posturi lucrative, observă surse independente.
Doi pretendenți extra-partid
Alegerile de duminică reflectă perfect criza de credibilitate din politica românească: pentru prima dată de la 1989, niciunul dintre candidații finali nu provine din partidele tradiționale. Amândoi se autodescriu ca fiind „extra-sistem” și promit o luptă împotriva corupției. Însă asemănările se opresc aici.
Războiul electoral este strâns, campania a fost intensă și a divizat electoratul. Actualul favorit este George Simion, în vârstă de 38 de ani, activist naționalist, cunoscut pentru stilul său populist și pentru promovarea reunificării cu Republica Moldova.
Inspirat de strategia unui lider internațional, poartă o pălărie roșie similară cu cea a unui politician marcant. A promis pedepsirea corupților și a criticat presa.
Rivalul său, Nicușor Dan, este primarul Bucureștiului – un candidat independent, echilibrat și prudent. Capitala, la o distanță considerabilă de Alba Iulia, este un bastion al votului pro-european și rațional.
Situația din România reflectă, într-o oarecare măsură, confruntarea globală între populism și moderare, observată și în alte țări.
Schimbare, cu riscuri inerente
Mulți alegători își doresc o transformare radicală, chiar și la prețul instabilității. „Simion e singurul care poate distruge sistemul corupt”, spune Dragoș, deși recunoaște că partenera sa nu este de acord și se teme de consecințele unui astfel de lider.
Dragoș preferă să nu își dezvăluie numele complet, temându-se de reacțiile din familie și din societate.
Această teamă de a exprima deschis opinii politice nu este neobișnuită. Moștenirea totalitară a României rămâne prezentă. Chiar dacă agențiile de represiune au dispărut, mulți se tem că exprimare unor vederi politice divergente ar putea avea consecințe negative, cum ar fi pierderea locului de muncă sau excluderea socială.
La Zlatna, la scurtă distanță de Alba Iulia, peisajul aparent neschimbat contrastează puternic cu tensiunile electorale. În turul întâi, 55% dintre alegători au votat cu Simion.
Motivații diverse ale votării
Georgeta, în vârstă de 38 de ani, susține că a votat pentru Simion pentru că îşi apreciază mentorul. Andrea, 28 de ani, îl consideră pe Simion extremist și manipulate. Lipsa încrederii și autocenzurare fac predicția rezultatului final dificilă.
Sondajele arată o revenire a popularității lui Dan, dar nu este clar dacă acestea reflectă realitatea – în turul precedent, Simion a obținut mai multe voturi decât s-a estimat.
Manifestări pro Nicușor Dan
În Alba Iulia, un miting pro-Dan a adunat 300 de oameni, în principal tineri, îmbrăcați în simboluri europene. „Nicușor, Nicușor – nu va fi ușor, dar va câștiga!”, au scandat participanții.
Simena Trif, coordonatoarea campaniei lui Dan la Alba, afirmă că extremismul a fost tolerat prea mult de autorități. David Milea, 29 de ani, se teme de izolare față de UE și o apropiere periculoasă de Rusia, în cazul câștigării lui Simion.
Diana Ghiță, 27 de ani, afirmă că nu dorește restricțiile din trecut.
Întâlniri politice punctuale. Potențialul rezultat al finalelor de alegeri prezidențiale.
Dragoș Ursu, istoric la Muzeul Unirii, subliniază riscul unei eventuale crize politice și economice, având în vedere deficitul bugetar al României.
Indiferent de rezultat, reconstrucția încrederii în democrația românească va fi o provocare majoră.