Nicușor Dan, studii în Franța (1992-1998)
Înainte de a se deplasa în Franța, Dan a fost un student neconformist la București. Își amintește: „Nu frecventam constant cursurile. Reușeam să asimilăm materia doar în sesiuni. În rest, citeam cărți de matematică, câte zece ore pe zi, lucrări voluminoase”.
Viitorul președinte al României locuia în căminul Grozăvești și conducea o veche Dacie 1100, de 20 de ani, care „pornea doar împinsă”.
Inițial, Dan nu era convins să accepte bursele pentru studii în Franța. Motivația principală pentru plecare a fost o datorie acumulată față de cămin. Obiectivele lui inițiale erau să stea un singur an în Franța și apoi să se reîntoarcă în România.
Impactul sistemului educațional francez
Contactul cu sistemul educațional francez a fost o experiență revelatoare pentru Nicușor Dan. A observat că cursurile de masterat erau mult mai intense și solicitante, cerând o dedicare totală.
„În anul de masterat am învățat de două ori mai multe decât în cei trei ani petrecuți la București”, a susținut Nicușor Dan într-un articol din Dilema.
Această experiență i-a permis să înțeleagă că pierduse timp cu detalii inutile și cu concursuri extrașcolare din liceu. Îi venea să se declare epuizat în comparație cu colegii francezi.
Deși a avut rezultate excelente în domeniul academic, Dan a întâmpinat dificultăți în integrarea socială în Franța. El descrie petrecerile franceze ca fiind „previzibile și bine structurate”, în contrast puternic cu spontaneitatea găselnițelor din căminele studențești românești.
Relațiile amoroase cu franțuzoaicele au fost, de asemenea, o sursă de frustrare. El considera că acestea se desfășurau „previzibil de la început până la sfârșit”, simțind că originalitatea și spontaneitatea sa nu erau apreciate.
Întoarcerea în România
După șase ani petrecuți în Franța, Dan s-a întors în România în 1998. Spunea: „M-am întors în 1998, convins că voi putea să realizez același nivel de performanță în România ca și în Franța”.
Noul președinte al României menționează că experiența franceză l-a influențat în două aspecte principale: punctualitatea și implicarea civică. Cu toate acestea, nu a regretat niciodată decizia de a se întoarce în țară.
Reflecții asupra experienței
„Nu știu cât din neintegrarea mea s-a datorat încăpățânării mele și cât unor incompatibilități reale. Poate că am pierdut oportunități prin acest refuz”, a menționat Nicușor Dan în articolul său.
Cu toate acestea, el a apreciat libertatea de a eșua în România, comparativ cu sistemul occidental, care, în opinia sa, „îți ia libertatea de a greși”.
Impactul asupra carierei ulterioare
Experiența lui Dan în Franța a influențat semnificativ cariera sa ulterioară. După întoarcere, s-a implicat în proiecte educaționale, precum înființarea Școlii Normale Superioare din București.
Apoi s-a implicat în activism, inițial la nivel local, în București, apoi național, devenind în final primar general al Bucureștiului și, acum, primul președinte independent al României.
„Învățământul superior românesc are două probleme majore, strâns legate: orientarea spre cercetare a studenților performanți și pierderea celor mai talentați studenți”, a spus noul șef al statului într-un articol din 2002.