Reducerea deficitului bugetar reprezintă o provocare majoră, a afirmat marți Mugur Isărescu, repetând această afirmație de mai multe ori.
„Principala noastră problemă nu este cursul valutar, ci asigurarea unei finanțări consistente a deficitului bugetar. Perioada următoare nu va fi ușoară. Avem nevoie de multă încredere. Nu putem reduce drastic cheltuielile curente, ci doar cele de investiții. Nu sunt posibile reduceri rapide de salarii sau concedieri în masă. Acestea sunt doar povești!”, a declarat guvernatorul, întrebat despre principalele probleme economice.
Modul în care gestionăm această problemă va influența decizia agențiilor de rating privind recomandarea României pentru investiții.
În prezent, cele trei agenții de rating acordă României cel mai scăzut rating din categoria „investment grade”, ceea ce înseamnă că țara este încă considerată un debitor cu risc moderat, dar care este aproape de a fi retrogradată la categoria „junk” (speculativ) dacă situația financiară și politică se deteriorează, conform unei ample analize realizate de echipa de cercetare a BRD, coordonată de economistul șef Florian Libocor.
Documentul transmis de BRD marți seara investitorilor analizează consecințele unei eventuale retrogradări a ratingului de țară și măsurile necesare pentru calmarea piețelor.
Analiza economistului șef Libocor este în concordanță cu mesajul transmis marți de către guvernator, care a subliniat dificultățile economice iminente.
Isărescu a avertizat că reducerea deficitului doar prin diminuarea cheltuielilor publice are efecte negative asupra economiei: „O astfel de reducere nu e lipsită de efecte. Multe cheltuieli fundamentale ale statului român – sănătate, educație – sunt subfinanțate de ani buni, nu suprafinanțate. Și cheltuielile pentru apărare vor fi greu de diminuat. Problema este extrem de dificilă!”
Este esențială menținerea credibilității politicilor pentru atragerea finanțării necesare.
„Reducerea deficitului este o sarcină dificilă pentru că nimeni nu dorește să suporte consecințele. A stabili modul de repartizare a acestor ajustări este o altă problemă crucială, de natură politică. Politicienii trebuie să găsească o formulă sustenabilă și graduală pentru reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor, pentru a nu agrava problemele sociale și a nu le impune unui singur grup social. Este o decizie extrem de grea!”, a mai declarat Isărescu.
Potrivit analizei, consecințele unei retrogradări a ratingului sunt semnificative și afectează întreaga economie, inclusiv companiile și populația.
▪ Costurile la împrumuturi vor crește, deoarece riscul de credit al țării va crește, iar randamentele pe piețele financiare pentru titlurile de stat se vor majora, ducând la plăți mai mari ale dobânzilor pentru împrumuturi.
▪ Această retrogradare va conduce la o majorare ulterioară a costurilor și ar putea elimina România din unii portofolii ale investitorilor.
▪ Monede naționale, cu tensiuni deja prezente pe piețele valutare, vor fi supuse unor presiuni. Aceasta va duce la o majorare a prețurilor de import și va intensifica presiunea inflaționistă.
▪ Mediul economic incert va genera îngrijorare în rândul investitorilor privați și companiilor internaționale, concomitent cu o reducere a dorinței de investiții în România. Încrederea în stabilitatea macroeconomică va fi afectată.
▪ Politicile fiscale vor fi presate să adopte măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, ceea ce poate implica reducerea cheltuielilor publice și/sau creșterea veniturilor. Acestea pot avea efecte economice și sociale negative pe termen scurt și mediu.
▪ Sistemul bancar va fi afectat de tensiunile de pe piețele financiare și de creșterea costurilor ca urmare a evaluării sporite a riscului.