După fiecare scrutin prezidențial din România, se vorbește despre „reconstrucția națională”, despre necesitatea de a crea legături între cele două tabere, una fiind influențată de convingerile răspândite pe internet.
Nu credem că putem restabili încrederea națională cu mesaje naive de tipul „să fim buni unii cu alții”. Acest optimism, deși bine intenționat, ignoră realitatea. Nu poți contracara ani de manipulare și propagandă online sofisticată cu simple vorbe de pace.
Reconstrucția încrederii sociale necesită o strategie științifică, multidisciplinară, concentrată pe educație, psihologie socială și igienă informațională. Autoritățile trebuie să se implice activ în dezvoltarea și implementarea acestei strategii.
Realitatea este că o parte a societății este prinsă într-o rețea bine organizată de dezinformare care exploatează temerile colective pentru a crea ură și radicalizare.
De la distrugerea aparatelor de televiziune la disperare
Am observat această parte a societății timp de luni de zile online, am ascultat-o și am analizat-o. Este o parte a societății captivă în anumite credințe. Nu a fost ușor să înțeleg această perspectivă înainte de alegerile din noiembrie 2024. Există mari diviziuni în societate, făcând interacțiunea dintre aceste tabere extrem de dificilă. Am trebuit să înțeleg modul de gândire al „teoriilor conspirației” pentru ca algoritmii să mă includă printre cei vulnerabili la dezinformare.
Am realizat că nimic nu le schimbă convingerile modelate de rețelele de teorie conspiraționiste. Contrar a ceea ce se crede, problema nu este sărăcia, mulți având venituri peste media națională, ci teama. O frică irațională, cultivată de-a lungul anilor.
Niciun argument logic nu funcționează când teama este deja instalată
Teama este un catalizator puternic. Teoriile conspirației despre vaccinuri, fenomene misterioase sau „sexualizarea copiilor” sunt concepute pentru a stârni exact această teamă, anihilând capacitatea de raționament.
Acești oameni sunt obsedați de teorii ale conspirației, au temeri nejustificate, precum manipulări legate de sexualitatea copiilor sau exterminări în masă prin vaccinuri. De aici provine totul, pornind de la fricile lor, deja adânc înrădăcinate.
În contextul alegerilor prezidențiale, pe rețelele de socializare, în special pe TikTok, două teme au fost exploatate intens: dacă „suveraniștii” nu vor câștiga, copiii vor fi victime ale unor idei agresive și vor fi trimiși la război. În războiul informațional, niciun argument logic nu funcționează atunci când teama este deja înrădăcinată.
Am urmărit reacțiile lor după pierderea alegerilor de către liderul susținut de „suveraniști”. Unele reacții au fost excesive, am observat comportamente precum distrugerea aparatelor de televiziune, ruperea actelor de identitate și plâns isteric, susținând că, din acel moment, „copiii sunt în pericol”, „vor fi trimiși la război” sau „vor fi obligați să adopte identități specifice”. Într-un fel, imaginea liderului ales este asociată cu aceste temeri.
„Alfabetizarea” media – o prioritate
Nu vom depăși această divizare socială cu simple apeluri la empatie, ci cu măsuri guvernamentale, sistemice și durabile, bazate pe studii, menite să contracareze rețelele de dezinformare și să educe populația.
Este nevoie de specialiști în comunicare, psihologi, neuroștiință, analiști de date și specialiști în marketing digital pentru a elabora o strategie guvernamentală.
Dacă vrem cu adevărat reconciliere și reconstrucție, trebuie să începem cu pilonul educației. Este crucială introducerea urgentă a educației digitale și media în școli, încă din gimnaziu, ca materie obligatorie. Elevii trebuie să învețe cum să identifice știrile false, să înțeleagă mecanismele manipulării și să-și dezvolte gândirea critică.
„Alfabetizarea” media este esențială în lupta împotriva dezinformării. Este, de asemenea, o prioritate pentru a contracara generațiile formate fără aceste abilități.
Educația digitală, reglementarea spațiului informațional, pedepsirea actelor de dezinformare premeditate și promovarea gândirii critice sunt singurele punți reale între cele două tabere.
Dezinformarea, o industrie bine organizată
Dezinformarea s-a dezvoltat într-o industrie, folosind mintea umană, exploatând emoțiile preexistente.
Oamenilor le sunt prezentate zilnic narative concepute pentru a le menține convingerile în teoriile conspirației și pentru a-i radicaliza. Este o rețea de manipulare bine coordonată care exploatează emoțiile și vulnerabilitățile oamenilor.
Exemplele din Franța privind introducerea unor noțiuni de sănătate sunt relevante. A apărut informația falsă potrivit căreia Franța ar fi legalizat pedofilia, vizând copiii mici, apoi răspândirea anonimă a acesteia, urmată de validarea ei de către influencerii conspiraționiști. În rândul „suveraniștilor” a circulat informația falsă despre implementarea programului similar în România dacă cei susținuți nu câștigă.
Tactica este simplă: informația falsă apare, este răspândită ca zvon, apoi validată de persoane influente. Cantitatea, nu calitatea, contează. Cu cât este distribuită mai mult, mai variat și mai rapid, cu atât este mai eficientă manipularea. Este o tehnică de propagandă (furtunul cu minciuni) și este folosită de grupuri adverse la adresa țărilor europene, inclusiv în România.
Uneori, chiar politicieni contribuie la validarea teoriilor conspirației.
Teama din societate și manipularea acesteia pot fi contracarate doar prin educație, informare verificată, discurs public rațional și politici publice coerente. Manipularea nu se rezolvă prin îndemnuri generale de unitate națională, ci prin intervenții strategice.