Restructurarea Senatului
Reducerea personalului s-a realizat prin două metode principale.
„Din cele 796 de posturi, au rămas 649, dintre care 31 sunt vacante, rezervate persoanelor suspendate. Reducerea s-a efectuat prin optimizarea personalului și prin eliminarea unor posturi de consilieri din cadrul comisiilor și cabinetului demnitarilor”, a afirmat prim-ministrul interimar din partea PNL.
Economiile anuale rezultate din această restructurare sunt semnificative.
„Diferența dintre fondul de salarii inițial, de 93,9 milioane de lei anual, și cel corespunzător posturilor reduse, de 76,4 milioane de lei anual, este de 17,5 milioane de lei – echivalentul a aproximativ 3,5 milioane de euro”, a punctat prim-ministrul interimar.
Implicațiile financiare pe termen lung
„Poate că nu pare o economie substantială, însă, în trei ani, aceasta se traduce într-un pasaj rutier important în București, a cărui valoare este estimată la 10 milioane de euro. Imaginați-vă că asemenea reduceri pot fi aplicate şi la alte instituţii şi calculați câte astfel de pasaje s-ar putea finanța”, a mai spus prim-ministrul.
Prim-ministrul a asigurat că instituția își continuă activitatea eficient, cu structura nouă de personal. De asemenea, este menționată implementarea unui sistem electronic de evidență a prezenței la serviciu.
Aceste măsuri nu au fost lipsită de opoziție. În ianuarie, când prim-ministrul a anunțat inițial planurile de restructurare, angajații Senatului au organizat o manifestație spontană. Unii protestatari i-au reamintit că „președinția Senatului, precum și alte funcții similare, sunt tranzitorii”.
Ca răspuns, prim-ministrul a promis concursuri corecte, garantând că persoanele competente vor ocupa posturile. Cu toate acestea, a fost întâmpinat cu huiduieli din partea angajaților nemulțumiți.
„Funcțiile politice redundante vor înceta”, a mai declarat el.