Două cadre universitare de la Universitatea București, Ionela Băluță, specializată în studii de gen, și istoricul Alin Ciupală, analizează, într-un dialog, percepția și poziționarea femeilor în istorie și discursul public actual.
- Recent, liderul AUR, George Simion, a folosit termenul „muiere” în contextul contestării alegerilor prezidențiale, generând critici ample din partea societății civile.
- Experții au fost intervievați pentru a discuta despre modul în care femeile sunt descrise și percepute în limbaj, istorie și discursul politic contemporan.
- „Aș putea scrie o adevărată enciclopedie despre curajul femeilor din trecutul nostru”, declară Alin Ciupală, recunoscând lipsa studiilor ample pe acest subiect.
Utilizarea termenului „muiere” de către liderii politici nu este întâmplătoare, ci o alegere deliberată cu implicații culturale profunde, crede Ionela Băluță.
„Termenul «muiere» este curent, dar a dobândit o conotație negativă în secolul al XX-lea. Acesta plasează femeia în sfera biologică și reproductivă, contrastând cu poziția de superioritate a bărbatului”.
Exemple de limbaj peiorativ față de femei
Ionela Băluță face o comparație istorică cu discursul regimului nazist. Conform acesteia, Adolf Hitler, în „Mein Kampf”, folosea un termen cu o semnificație negativă pentru a se referi la femei: „Regimul nazist folosea cuvântul «Weib», similar cu «muiere» în română, în loc de «Frau», care înseamnă femeie sau doamnă”.
Băluță subliniază evoluția negativă a semnificației cuvântului „Weib” încă de la începutul secolului XX, menționând tendința de a reduce femeia la aspecte biologice.
De asemenea, profesoara remarcă radicalizarea unor tineri către ideologii de extremă dreapta ce conțin idei misogine, amplificate de declarațiile unor persoane publice.
„Aceste declarații, venite dintr-o poziție de înaltă vizibilitate politică – AUR fiind al doilea partid parlamentar, iar Simion candidat în turul al doilea prezidențial – au o mare greutate simbolică și o responsabilitate considerabilă”.
Necesitatea unei reacții ferme
Ionela Băluță accentuează importanța răspunsului critic la astfel de afirmații, indiferent de proveniența lor:
„Este esențial să criticăm și să nu lăsăm nesancționate astfel de afirmații”.
În privința educației, se subliniază necesitatea unui efort susținut pe termen lung.
„Egalitatea de gen este o componentă cheie a democrației și se impune acum mai mult ca niciodată”.
Curajul feminin
Alin Ciupală, autor de lucrări despre istoria femeilor, vorbește despre manifestarea neobservată a curajului feminin.
„Putem scrie o enciclopedie despre curajul femeilor din istoria noastră. Lipsa cercetărilor pe această temă nu înseamnă că el nu a existat”.
Curajul feminin se manifestă nu doar în evenimente importante, ci în gesturi cotidiene, de impact profund.
„Societatea actuală, în ciuda libertăților post-revoluționare, trebuie să înțeleagă că mentalitățile se schimbă lent și că trebuie să depunem eforturi pentru progres”.
„Curajul nu are gen”, concluzionează el.
Percepția publicului
Reporterii au discutat cu bucureșteni despre percepția lor asupra termenului „muiere”.
… (Conținutul acestor interviuri rămâne neschimbat)
Cuvântul „muiere” în contexte politice
… (Conținutul despre percepția cuvântului în contexte politice rămâne neschimbat)
Evolția semantică a cuvintelor „femeie” și „muiere” în dicționare
… (Discuția despre transformările semantice ale cuvintelor „femeie” și „muiere” rămâne neschimbată)