Înșelăciunile telefonice prin spoofing, unde numărul afişat este fals pentru a părea legitim, sunt din ce în ce mai frecvente în România. Fraudiştii îşi ascund identitatea, folosind nume cunoscute ale instituţiilor importante sau ale persoanelor publice, pentru a te determina să divulgi date personale sau să transferi bani. Iată cum poţi recunoaşte rapid o tentativă de fraudă şi cum să reacţionezi corect.
Un semn clar că eşti ţintă a unei tentative de spoofing este afişarea pe telefon a unui nume cunoscut, deşi nu ai salvat numărul respectiv în agenda telefonică. Gabriela Folcuț, director executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, explică: dacă apare „Poliţia Română” pe ecran, întreabă-te – tu ai salvat numărul? Dacă nu, deschide imediat apelul.
Infracţiunile cibernetice utilizează nume precum instituţii bancare, Banca Naţională sau Poliţie, profind de încrederea şi de reacţia impulsivă a oamenilor. Odată ce te conectezi la voce, fie prin apeluri insistente sau agresive, fraudiştii pot solicita coduri, date bancare sau chiar retrageri de fonduri.
Frauda vine prin apeluri VoIP: număr fals, scop real
Această metodă foloseşte serviciile VoIP, care permit falsificarea numărului afişat (spoofing CLI). Astfel, persoana care te sună poate afişa oricând un număr local sau, şi mai grav, unul al unei instituţii publice. Această tehnologie este accesibilă şi folosită pe scară largă de fraudişti pentru a creşte credibilitatea apelului.
În unele cazuri, se utilizează şi „spoofing de vecinătate”, unde se afişează un număr foarte apropiat de al tău, ca şi cum ar fi din aceeaşi zonă, pentru a creşte probabilitatea unui răspuns.
- Semnale de alarmă în timpul apelului
Un apel de spoofing poate părea autentic, dar conţinutul conversaţiei este crucial:
- Solicitări urgente de informaţii sensibile („codul de pe spatele cardului”, parola de internet banking etc.) – băncile nu solicită astfel de date.
- Presiunea (“ai 5 minute să retragi banii”) pentru a te panica şi a reacţiona impulsiv.
- Sugestii de verificare prin alte canale, împiedicându-te să contactezi direct instituţia prin intermediul apelului terminat, redirecţionări etc.
Tehnologiile folosite sunt simple dar eficiente: se utilizează automatizări şi scripturi pentru a crea o senzaţie de urgenţă şi a manipula victima.
Cum te poţi proteja
- Nu divulga niciodată date personale sau bancare în timpul unui apel necunoscut. Dacă ţi se cere parola, cod OTP, CNP, date de card sau alte date de autentificare, termină imediat apelul.
- În loc să reacţionezi la apel, termină convorbirea şi sună tu instituţia la numărul oficial de pe site-ul lor sau extrasul de cont. Astfel, verifici informaţia direct la sursă.
- Nu te baza pe numărul afişat. Numele şi numerele pot fi false.
- Raportând tentativa de fraudă la autorităţile competente (Poliţie, bancă) şi, dacă ai furnizat date, contactează imediat banca şi schimbă parolele şi codurile.
Concluzie
- Apel cu nume oficial? Fals. Închide apelul.
- Presiunea şi solicitări urgente de coduri? Apelul este suspect.
- Verifică direct la instituţia implicată.
- Îndoieşte-te de numărul afişat.
O strategie simplă, cum ar fi “reacţionează calm, verifică independent”, este mai eficientă decât orice sistem anti-fraudă. Verifică informaţia pe canale oficiale înainte de a acţiona – aceasta este reţeta ta împotriva spoofing-ului.