Oana Zaharia, manager interimar al Institutului Național al Patrimoniului
24 iunie 2025, 19:01 (actualizat 24 iunie 2025, 19:43)
Cămașa populară românească (ia) – o comoară culturală neprețuită
Ziua Universală a Iei, sărbătorită anual pe 24 iunie, oferă un prilej excelent de a evidenția rolul și importanța acestui element vestimentar tradițional. Ia românească, o parte integrantă a patrimoniului cultural național, leagă generații prin modele și simboluri cusute cu migală și înțelepciune, fiind un simbol izbitor al identității românești. Este un veșmânt care nu doar acoperă, ci protejează și transmite identitatea noastră culturală generațiilor următoare.
În cadrul emisiunii Telejurnal Matinal, Oana Zaharia, manager interimar al Institutului Național al Patrimoniului (INP), a discutat despre importanța recunoașterii internaționale acordate artei cămășii cu altiță, inclusă în 2022 pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO.
„Această recunoaștere este un moment onorabil, dar implică și responsabilități. Trebuie să păstrăm viu meșteșugul, să transmitem mai departe valorile ascunse în tradiție și să încurajăm tinerii să poarte ia cu respect și înțelegere”, a declarat managerul INP.
Deschisă față de reinterpretările moderne, Oana Zaharia a subliniat:
„Interpretările contemporane ale artiștilor și designerilor sunt esențiale pentru implicarea tinerilor în tradiția ancestrală. Prin aceste reinterpretări se creează un dialog pozitiv care îi familiarizează cu acest element vestimentar tradițional prin modalități moderne.”
Totodată, menținerea autenticității este un aspect crucial:
„Ne preocupă păstrarea meșteșugului autentic, pentru că înscrierea în Lista UNESCO se referă la arta cămășii cu altiță, nu doar la obiectul în sine. Sunt esențiale tehnicile și materialele țesute manual, dar se confruntă cu dificultăți practice în contextul lipsei unei producții funcționale de materiale tradiționale.”
O provocare semnificativă o reprezintă și susținerea financiară a acestui meșteșug autentic într-o piață dominată de reinterpretări moderne.
„Produsele create de meșteri tradiționali nu sunt competitive din punct de vedere financiar pe o piață unde reinterpretările se bucură de prețuri mult mai atractive.”, a explicat Oana Zaharia.
„Ne preocupă protejarea cămășii tradiționale de reinterpretări aproximative și găsirea unor modalități de a aduce produsele meșterilor într-o piață competitivă.”, a adăugat ea.
O soluție propusă ar fi implementarea unor mecanisme de protecție la nivel european, care să stimuleze achiziționarea obligatorie a produselor tradiționale în anumite contexte oficiale. Aceste măsuri ar crea o piață stabilă pentru meșteri și le-ar asigura recompense adecvate.
În sprijinul acestei moșteniri culturale, Institutul Național al Patrimoniului a derulat diverse proiecte. Proiecte de promovare a tradiției au fost organizate în Viena, Londra, lângă Arad, la Palatul Parlamentului, în colaborare cu diverse instituții și parteneri.