Instabilitatea economică globală și reacțiile diverselor state la politicile comerciale ale SUA prezintă riscuri suplimentare pentru stabilitatea financiară a României, într-un context deja vulnerabil, afectat de șocurile economice succesive din ultimii ani, potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie al Băncii Naționale a României (BNR).
Conform raportului, rezistența sistemului bancar român la eventuale șocuri macroeconomice și politice rămâne corespunzătoare.
Principalele riscuri pentru stabilitatea financiară în România, identificate de BNR, sunt:
- incertitudinile la nivel mondial în contextul evenimentelor geopolitice multiple,
- deteriorarea echilibrului macroeconomic intern,
- riscul de neplată a creditelor contractate de sectorul privat,
- și riscul asociat amenințărilor cibernetice și inovației financiare.
„Dat fiind contextul geopolitic complex, principalele riscuri sistemice pentru stabilitatea financiară din România rămân semnificative, similar cu situația europeană. Analiza ciclică a identificat două riscuri majore și două riscuri sistemice moderate. Riscurile majore sunt: i) incertitudinile globale în contextul evenimentelor geopolitice numeroase, așteptându-se o agravare în perioada următoare; și ii) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. Celelalte două riscuri sistemice identificate, cu intensitate moderată, sunt: i) riscul de neplată a creditelor contractate de sectorul privat și ii) riscul asociat amenințărilor cibernetice și inovației financiare, așteptându-se o intensificare în perioada următoare”, se arată în raportul BNR.
„Riscul unor ajustări bruște pe piețele financiare internaționale rămâne semnificativ”
La nivel global, riscurile s-au accentuat, iar efectele directe și indirecte ale protecționismului comercial crescut, generate de modificările politicilor comerciale ale SUA și de măsurile retaliative adoptate de alte state, pun presiune suplimentară pe stabilitatea financiară. Tensiunile comerciale apar într-un context deja vulnerabil, afectat de șocurile succesive din anii precedenți și de tensiunile geopolitice persistente, inclusiv prelungirea războiului din Ucraina și conflictele din Orientul Mijlociu.
„Aceste evoluții au amplificat semnificativ incertitudinile asociate politicilor economice, indicatorii relevanți atingând maxime istorice”, subliniază BNR.
Perspectivele privind creșterea economică globală au fost revizuite în jos, iar evoluțiile macroeconomice și geopolitice au amplificat riscurile legate de sustenabilitatea datoriei publice, în condițiile nivelului ridicat al îndatorării publice la nivel mondial.
Sentimentul investitorilor a fost afectat de incertitudinile crescute privind politicile economice, determinând o creștere a volatilității pe piețele financiare internaționale, în special din luna aprilie.
„Pe termen scurt, riscul unor corecții bruște pe piețele financiare internaționale rămâne important, având în vedere evaluările ridicate în anumite segmente ale piețelor de capital și obligațiuni corporative. Cu toate acestea, sistemul financiar, în ansamblu, și-a menținut rezistența până în prezent”, se menționează în document.
Situația internă
Echilibrele macroeconomice interne s-au continuat să se deterioreze. În anul 2024, activitatea economică a încetinit mult, sub previziunile anterioare, produsul intern brut crescând în termeni reali cu 0,8%, cel mai scăzut ritm din ultima decadă, cu excepția anului 2020, puternic afectat de pandemia COVID-19.
Activitatea economică a crescut lent și în primul trimestru al anului 2025, cu 0,3% în termeni anuali, pe fondul temperării consumului și a impactului negativ al exporturilor nete.
BNR evidențiază că deficitele gemene s-au agravat în 2024, asociate cu o activitate economică sub așteptări.
Implementarea lentă a Planului Național de Redresare și Reziliență a condus la întârzieri în accesarea fondurilor și a investițiilor planificate. Lipsa unor politici fiscale solide pentru consolidarea bugetară creează incertitudini legate de atingerea țintei de deficit bugetar prognozate de 7%.