Guvernul a adoptat, vineri, 4 iulie 2025, o primă strategie fiscală pentru gestionarea deficitului bugetar al României. Birourile Permanente ale Parlamentului au programat, pentru luni la ora 15.00, o ședință comună pentru a dezbate responsabilitatea executivului.
„Acest proiect de lege stabilește măsuri fiscale și bugetare menite să echilibreze finanțele publice, prin limitarea cheltuielilor și creșterea veniturilor, pentru a asigura finanțarea serviciilor publice pentru cetățeni”, a anunțat un comunicat oficial al Guvernului.
- Specialiștii atrag atenția că propunerea fiscală, implicând creşteri ale TVA-ului la alimente şi medicamente (de la 9% la 11%), la TVA generală (de la 19% la 21%), la CASS pentru pensii peste 3.000 lei şi majorări de accize la combustibil, diferă de propunerile anterioare ale grupurilor de lucru parlamentare.
- Unii experți susțin că strategia fiscală este neadecvată, putând să diminueze puterea de cumpărare a populației.
- De asemenea, propunerea nu ar ține cont de principiul echității sociale şi ar afecta în mod direct persoanele cu venituri mici şi medii.
Marcel Boloș, fost ministru al Finanțelor, a declarat că a semnalat lunar, din luna septembrie 2024, riscurile de dezechilibru bugetar.
La solicitarea unui organism media, economistul Cristian Socol a analizat detaliat situația deficitului bugetar și strategii de reducere a cheltuielilor.
Totuși, Cristian Socol a criticat strategia fiscală, considerând-o neechitabilă și îndreptată în principal asupra persoanelor cu venituri mici și medii. Totodata, fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș, care a afirmat că s-au cheltuit 8 miliarde de lei în ultima săptămână a anului 2024, a fost acuzat de manipulare prin omisiune.
„Incapacitatea de plată este o exagerare”
Domnule Socol, cum interpretaţi analiza publicată de o sursă independentă, care evidențiază riscurile bugetare în contextul noilor măsuri fiscale ale Guvernului?
„Analiza este pertinentă, dar nu reprezintă o sursă de informare relevantă.
Bugetul este public, inclusiv date despre execuțiile lunare, rapoartele ANAF, și datele referitoare la componența bugetului consolidat.
- Bugetul este elaborate de Guvern, apoi analizat și votat de Parlament, și aprobat de Președinte.
- Bugetul este însoțit de studii de fundamentare macro-economice și strategii financiare pe termen mediu.
Există transparență în proces, fără secrete sau bugete ascunse. Aceste documente sunt analizate și de Consiliul Fiscal, garant al responsabilității bugetare.
Toate informațiile sunt publice și verificabile. Sunt furnizate de directorii din Ministerul Finanțelor și nu se constituie informații de la ministru.
Sunt informații standard pentru orice țară europeană care se confruntă cu un nivel ridicat de deficit bugetar.
Ideea de incapacitate de plată a României este nejustificată. România nu se află în insolvență, spre deosebire de țări precum Grecia sau Argentina, chiar dacă a fost o perioadă cu criza de lichiditate (2009-2020).
În plus, anunțurile se concentrează după alegerile prezidențiale, marcând un moment de instabilitate care a contribuit la scumpirea împrumuturilor.
„Cine ar trebui să controleze cheltuielile și să crească veniturile bugetare, nu doar ministrul Finanțelor?”
Fostul ministru Boloș susține că a avertizat lunar asupra riscurilor de dezechilibru bugetar. Dumneavoastră cum interpretați aceste declarații.
„Nu e o condamnare a persoanei, ci o discuție de principiu. Cine este responsabil pentru limitarea cheltuielilor și creșterea veniturilor bugetare? Nu doar ministrul Finanțelor.
- Cine ar trebuii să nu semneze un buget dacă are informații că nu e realist?
- Cine ar trebuii să corecteze bugetul pe baza expertizei Consiliului Fiscal?
Este o responsabilitate a întregului Guvern. Un prim-ministru se ocupă de multiple aspecte și nu se poate concentra doar pe finanțe.
Ministrul Finanțelor a fost informat asupra problemelor de către directorii din minister, dar și de jurnaliști, Consiliul Fiscal, BNR, Comisia Europeană, și alte instituții.
De ce ministrii Finanțelor din România sunt considerați „Ministrul N-am Bani”?
„Ministrul Finanțelor este conducătorul, nu doar un informator”
Fostul ministru a informat despre riscurile bugetare. Nu e posibil ca informațiile sale să nu fi avut efect asupra altor actori politici?
„Nu e atât de simplu. Ministrul Finanțelor trebuie să identifice problemele, să propună soluții, nu doar să informeze.
El este principalul jucător, căpitanul, trebuie să avizeze fiecare acțiune.
Guvernul ar fi trebuit să ia măsuri mai drastice.
Am participat la ședințe de Guvern care au discutat despre eficientizarea cheltuielilor și noi strategii fiscale.
Aceste măsuri sunt disponibile în documentele publice ale Ministerului Finanțelor.
„Manipulare prin omisiune”
De ce nu s-au luat măsuri în anul 2024, când s-a constatat o agravare a deficitului?
„Au fost măsuri de control al cheltuielilor bugetare în anul 2024, eficacitatea acestora este o problemă aparte.
Sunt regulamente care au vizat controlul cheltuielilor publice în 2024.
Problema formulării lui Boloș despre cheltuielile din ultima săptămână a anului 2024 este o manipulare prin omisiune. Necesitatea explicării plății unor datorii. Este o practică obișnuită.
Nu se precizează destinația cheltuielilor sau ce datorii a lasat fostul ministru.
Luna decembrie este o perioadă de plată a facturilor.
„Soluții insuficiente”
Care sunt principalele probleme identificate care au dus la această situație?
„Există probleme structurale. Românii doresc servicii publice la nivel occidental, dar cu venituri la un nivel fiscal redus.
Problema nu ține de cheltuieli mari, ci de venituri mici. Deficitul nu este rezolvabil dacă nu sunt găsite metode de creştere a veniturilor.
S-au propus măsuri, inclusiv impozite mai corecte, dar nu au fost adoptate integral.
Sunt lacune în monitorizarea efficientă a măsurilor de reducere a cheltuielilor, verificările bugetare necorespunzătoare si lipsa criteriilor de performanță. Alte aspecte sunt dificile de soluționat la nivel public.
Sunt informații care lipsesc momentan pentru o analiză completă.
Cheltuielile devin rigide în an electoral, iar unele cheltuieli sunt impuse (fonduri europene, apărare, ajutor ucraineni/moldovenilor etc).
De unde au bani țările dezvoltate? Sistem fiscal echitabil, fonduri europene și împrumuturi.
Exemple de țări europene care au avut deficite ridicate în trecut.
Exemplu Spania, deficit bugetar
Multe țări UE sunt în situații similare. Deficite în unele perioade nu au împiedicat dezvoltarea lor.
Exemple similaritate în țări din Europa Centrală și de Est.
România nu e un caz singular.
„Acum nu se respectă convențiile de lucru anterioare”
Cum se justifică creșterea deficitului bugetar?
„În 2024, veniturile totale au rămas constante față de 2023, dar sub nivelul anului 2022, fiind 34-34,1% din PIB.
Creșterea cheltuielilor vine din: investiții interne, salarii din sectorul bugetar, reformele pensiilor și dobânzi.
Fondurile europene au scăzut, ceea ce nu s-a reflectat simetric la venituri sau cheltuieli.
Reducerea fondurilor europene e un factor normal.
Creşterea deficitului se datorează investiţiilor, reformelor pensiilor, şi salariilor.
Propunerea recentă nu respectă convențiile anterioare. Este o strategie neechitabilă, afectând în principal veniturile mici și medii.
CONTINUAȚI SĂ CITITI: