Băncile Naționale au decis marți menținerea dobânzii de bază la 6,5%. Experții prevăd o creștere semnificativă a inflației în următoarele luni, influențată de scăderea unor măsuri de control al prețurilor.
Conducerea Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, s-au menținut nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru depozitele în lei și valută ale instituțiilor financiare.
Deciziile BNR urmăresc menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu și o creștere economică durabilă. Banca subliniază că un mix echilibrat de politici economice și reforme structurale, inclusiv utilizarea fondurilor europene, sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea economiei românești.
Tendințele Economice
Conform datelor BNR, inflația a crescut în mai, activitatea economică a stagnat în primul trimestru, iar Produsul Intern Brut a scăzut. Deficitul comercial și de cont curent au crescut, iar numărul angajaților a scăzut. Pe de altă parte, stabilitatea pieței financiare s-a îmbunătățit, după detensionarea mediului politic intern.
Inflația anuală s-a menținut în aprilie 2025 la 4,85% (4,86% în martie) și a crescut în mai la 5,45%. Această creștere rezultă din accelerarea creșterii prețurilor la alimente și energie, care a compensat scăderile înregistrate la combustibili și produse din tutun din componența inflației de bază.
Inflația de bază, ajustată, și-a reluat creșterea în mai, atingând 5,4% faţă de 5,2% în martie. Această evoluție este determinată de creșterile prețurilor la produsele agroalimentare, creșterea salariilor, și așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.
Inflația anuală calculată pe baza indicatorului armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut la 5,4% în mai, de la 5,1% în martie. Rata medie anuală a inflației IPC a scăzut însă la 5% în mai, de la 5,1% în martie 2025. Rata medie anuală a inflației IAPC a scăzut în mai 2025 la 5,2%, de la 5,4% în martie 2024.
Activitatea economică a stagnat în primul trimestru al anului 2025, după o creștere de 0,5% în ultimele trei luni.
PIB-ul a scăzut la 0,3% în primul trimestru al anului 2025, comparativ cu 0,5% în ultimul trimestru al anului precedent. Cererea internă a crescut, în principal din cauza investițiilor, în timp ce consumul gospodăriilor a încetinit.
Exportul net a contribuit negativ la performanțele economice, din cauza creșterii volumului importurilor, ceea ce a determinat o accentuată creștere a deficitului comercial și a celui de cont curent.
Datele sugerează o creștere moderată a economiei în al doilea trimestru al anului 2025.
Vânzările cu amănuntul au încetinit, iar serviciile au recuperat parțial scăderea din trimestrul anterior. Construcțiile au înregistrat o ușoară scădere, iar producția industrială a scăzut. Deficit comercial și de cont curent au rămas ridicate, dar s-au diminuat.
Numărul angajaților a scăzut, iar rata șomajului a diminuat, dar salariiile brute nominale au scăzut încet, rămânând pe un palier de două cifre.
Stabilitatea pieței financiare s-a consolidat, principalele cotații ale pieței monetare interbancare înregistrând mici scăderi, iar randamentele titlurilor de stat s-au corectat. Cursul de schimb leu/euro și-a accentuat ușor scăderea, dar a revenit apoi la valorile din luna precedentă. Leul s-a întărit față de dolarul american.
Creșterea creditului acordat sectorului privat s-a accelerat în primele două luni ale trimestrului al II-lea, ajungând la 9,7% în mai. Ponderea împrumuturilor în lei a scazut.
Previziuni privind Inflația
BNR estimează o creștere importantă a inflației în următoarele luni, provocată de expirările plafonului la energia electrică și creșterile TVA și accizelor din august.
Măsurile fiscale vor reduce inflația pe termen lung, influențând cererea și deficitul de cont curent, cu consecințe pozitive pentru costurile de finanțare și moneda națională.
Există incertitudini legate de măsurile suplimentare de consolidare bugetară.
Factorii externi, cum ar fi conflictul din Ucraina, politica comercială a SUA și măsurile altor state, reprezintă riscuri majore pentru evoluția economică pe termen mediu.
Absorbția fondurilor europene reprezintă un factor important pentru combaterea efectelor negative ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice.
Deciziile altor bănci centrale, cum ar fi BCE și Fed, sunt relevante pentru politica monetară.
BNR este pregătită să utilizeze instrumentele disponibile pentru a menține stabilitatea prețurilor pe termen mediu.