Piața alimentară a clienților, Fotografie: Inquam Photos / George Călin
Inflația a crescut la 5,7%, măsurată prin Indicele Prețurilor de Consum (metoda utilizată de INS), și 5,3%, măsurată prin Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), conform metodologiei Eurostat. IAPC permite compararea creșterilor de prețuri între statele membre UE.
Aceasta nu este singura veste proastă. Economiștii estimează o rată a inflației de până la 8% în acest an, după anunțarea primului pachet fiscal de către Guvern. Creșterile de TVA și accize ar putea contribui la aceste prețuri mai mari. Prețurile la combustibili vor crește, propagând astfel creșterile de preț prin costurile de transport.
„Rata inflației va crește semnificativ în următoarele luni, depășind substanțial estimările din prognoza din mai 2025 pe termen scurt,” a avertizat Banca Centrală, într-o declarație publică inițială, după adoptarea legii austerității fiscale.
În iunie 2022, când inflația era de 15%, prețul mediu al unui kilogram de telemea din piețele Capitalei era de 38 de lei. Acum, cu o inflație de 5,7%, prețul telemelei a ajuns la 50 de lei/kg.
Cu alte cuvinte, plătim mai mult pentru aceeași marfă, chiar dacă inflația este mai mică decât în trecut.
Modul în care percepem inflația este distorsionat de câteva prejudecăți cognitive ce afectează percepția asupra scumpirilor. Economistul Paul Donovan a abordat aceste prejudecăți în articolul său „De ce alegătorii sunt atât de nemulțumiți? Luați în considerare o ciocolată Snickers”.
O prejudecată care afectează percepția este frecvența cu care cumpărăm un anumit produs. Deoarece cumpărăm alimente și bunuri casnice mai des decât electrocasnice sau mașini, suntem mai conștienți de creșterile de preț la aceste produse alimentare și articole casnice.
Un aspect important este că „scăderea inflației” NU înseamnă „scăderea prețurilor”. Înseamnă că prețurile cresc mai încet, dar continuă să crească.
Mulți se întreabă de ce prețurile rămân mari, chiar dacă inflația este mai mică. Un motiv este că inflația acționează oarecum ca o rată compusă. Dacă prețurile la telemea au crescut de la 40 la 50 de lei/kg când inflația era de 15%, este puțin probabil ca acestea să scadă la 40 de lei/kg acum. Costul de producție al telemelei nu a scăzut, ci a crescut mai lent. Astfel, prețurile sunt menținute la nivel actual, fără să se ajungă la o scădere semnificativă.
O altă prejudecată este aversiunea față de pierdere. Nemulțumirea generată de o creștere a prețurilor la detergenți cu 20% umbrește avantajul unei reduceri a prețurilor la ulei cu același procent. În iunie 2025, cele mai mari creșteri de prețuri la consumatori au fost înregistrate la fructele proaspete și cele conservate, precum și la serviciile de igienă și cosmetice, biletele de tren și serviciile de curierat.
Diferența dintre inflația măsurată prin IPC și IAPC
IPC utilizează principiul „național” al consumului, urmărindu-se cheltuielile de consum ale rezidenților, fie ele efectuate în interiorul sau în afara țării.
IAPC măsoară modificările prețurilor ce survin în România. În calcularea IAPC se utilizează principiul „domestic”, incluzând consumul tuturor gospodăriilor de pe teritoriul țării, indiferent de naționalitate, statut sau situație socială, excepție făcându-le ambasadele străine de pe teritoriul României.
IPC utilizează un nomenclator de mărfuri și servicii, structurat în 54 de categorii de produse alimentare, 111 de categorii de produse nealimentare și 50 de categorii de servicii, relevante pentru consumul populației.
În sistemul european, IAPC utilizează o clasificare a cheltuielilor după destinația de consum (COICOP), care regrupează posturile din sistemul național pentru comparabilitatea indicilor la nivel european. Aceasta este structurată în 12 diviziuni, 47 de grupe, clase și subclase.